miercuri, 7 septembrie 2011

Sonerii

Înainte să-mi remontez soneria, toată lumea găşea ceva de comentat, despre lipsa ei. De când ea şi poarta sunt într-o continuă dragoste, una din zece persoane o foloseşte, aşa că nu mă miră de ce unii apelează la asta:


2 comentarii:

Lillee spunea...

A mea s-a dus dracu'. Aveam un fel de interfon, sunai de la poarta si iti raspundeam din casa. Ceva de genul:
Trrr
-mda, cine e?
-de la banca cu creditul va deranjez...
- Nu-s acasa.
Intelegi tu.

Ehhh si de nu s-au jucat copiii de-mi tocisem aleea casa-poarta.
Intre timp a venit si frigul, gerul... si a crapat saraca. Sa-i fie tarana usoara. Acu' cica mi-am luat caine. Dar ala fuge in curtea vecina cand vede pe cineva la poarta. E fricos. Pana mea...
Daca ma cauta cineva, am telefon. :))

Fetita Junglei13 spunea...

@Lillee- eu,dupa ce am flexuit,am sublerit si etc,la poarta singura,nu m-am lasat pana n-am reusit si am montat una,anul trecut.Problema e ca o mutam dintr-o casa intr-alta,ca sa auda ai mei,cand erau in spate si intr-o zi a facut poz.Bun,am sublerit,flexuit,etc,iar si acu,de catvea luni,ma uit la pietricica (da,am sonerie cu pietricica) si tot eu ma sun :))