sâmbătă, 31 iulie 2010

Ei pot, tu poti?

Ionicii sunt prietenosi

 voi de ce n-ati fi? Hai, fiti si voi, ca nu doare deloc.

Folclor de Sambata

Bine ca nu

Daca privirile ar ucide stiu sigur o persoana, ce m-ar fi omorat de mult (ea a recunoscut, restul nu ma intereseaza).

Deci Nu

Nu suport sa ma-ntrebi, daca beau apa, sa-ti spun Nu si-n urmatoarele cinci minute, sa-mi pui aceeasi intrebare. Norocul meu, ca am rabdare.
Mai nou nu suport sa nu-l accepti pe Nu. Bun, recunosc si eu sunt de vina, am tot spus Da, de atatea ori, incat Nu-ul sosit acum poate parea bizar.
Cazul unu:
- la 12:30 sa fii in locul J, mergem la dicstactie, naste purceua soacra'mii
- nu pot
- de ce nu? E abia 11 ai timp destul.
- nu pot, trebuia sa stiu din timp, stau sechestrata cu un copil
- !$%# %$^&
- si tie
Cazul doi:
-hai
-unde?
-hai, maine cu mine la bla, bla, bla
-nu pot, lucrez, daca stiam din timp
Cazul trei:
- vezi ca Sambata mergem la mare
-pai, parca trebuia altadata
- pai da, dar doar acum poate Q
-aha
-am calculat, lucrezi, dar iti iei liber si faci apoi
- aha.
Sincer nu vreau, m-am saturat ca eu sa pot, cand altii nu pot, dar altii sa nu poata, cand eu pot si pun pariu ca, daca le spun ca saptamana viitoare, de Vineri pana Luni, sunt libera, mergem la speriat de babuini pe dealuri, n-or sa poata. Nimeni n-o sa poata. Nu-i bai, pot eu si poate si rucsacul meu.
Aaa da, inca ceva,si obrazul meu s-a saturat sa fie un fel de autostrada cu sens unic.
Celelalte cazuri sunt asemanatoare.

Placeri si senzatii

Nimic nu se compara cu senzatia mersului cu talpile goale prin roua, in ultima zi de Iulie.

Pentru binele tuturor

Niciodata sa nu-i spuneti unei femei, ce nu are copii, ca-i stearpa (mai ales daca stiti si adevarul).
Inainte de a sari cu bataia asupra ospataritei blonde si neputincioase, ca ti-a adus comanda prea tarziu, gandeste-te, poate ca de vina sunt cei de la bucatatrie. O fi blonda fraiera, dar are in jur oameni..
Niciodata sa nu te pui cu dracu' :)
Niciodata sa nu iei intai rochia si apoi alte obiecte vestimentare.

vineri, 30 iulie 2010

Iubesc

Il iubesc pe omul ala de face playlist-ul noaptea la radio.Nu-l cunosc, nu ma cunoaste, dar il iubesc (nu iubire d-aia, ci-un altfel de iubire). Nu fac declaratii d-alea p-aici, oricum sa stati linistiti ultima oara am spus-o acum sase zile si probabil o s-o mai spun intr-o alta viata, c-asa-s eu "rece" si-o spun rar. Deci eu, ea si el il iubim si-i multumim, el si una dintre recomandarile de aici au "batut" 370 de oameni, ce au inceput cu un aperitiv (alias salam), au continuat cu o minune (alias adi) si-au sfarsit cu o furtuna (alias vijelie).
Si tot pe aceasta cale pot declara ca ma bucur ca sunt tot eu, ca ma bucur ca nu-s curioasa (deci capra lu' vecinu poti trai linistita, putin imi pasa), ca puteam sa fiu mai bogata cu 500 de euro, dar in acelasi timp, bine ca nu m-au transat.
Scrisei si azi, ma duc sa dorm.

Unii, unele, candva, nimeni de curand

Asta e raspunsul la intrebarea "cine a murit in Paulesti?"La multe m-asteptam, dar la asta in niciun caz.Cine a confundat blogul asta cu pagina de necrologuri sau comemorari din ziar e rugat sa il intrebe pe popa, pe dascal, pe gropar, pe oricne vrea, dar sa nu mai caute aici.
Merci

Bancul de Vineri

La farmacie vine o batrana de 80 de ani cu o reteta. Farmacistul o intreaba:
- Reteta este pentru dvs.?
- Da.
-Stiti ca este o reteta de anticonceptionale ? Acestea nu va fac nimic.
-Ba da, ma fac sa dorm linistita.
-Cum asa?
-Iau cate o pastila in fiecare dimineata, o pisez si o dizolv in paharul cu suc al nepoatei mele de 16 ani. Asa dorm eu linistita!

Ce-mi face ziua mai frumoasa

dar si cand s-o trece

corect


Vara nu-i ca alte anotimpuri

Eu vara ma inchid cat mai mult in casa si tin cura, cura de ingrasare. Cica oamenii normali nu fac asta.

Nu lasa pe maine, ce puteai face ieri si n-o sa faci maine

Tocmai d-aia ieri am dormit toata ziua, plus toata noaptea.

Citatul de Joi

Vine Vineri, de sila, recunosc.
Îmi plac oamenii superiori, dar ce spectacol trist să vezi realitatea: cu cât sunt de superiori, cu atât sunt de mici în modul cum se poartă cu alţii.(Marin Preda)

miercuri, 28 iulie 2010

Avem exact ce meritam

O fi Boc mic si al dracu', o fi ungurul ala ungur, dar si noi suntem prosti.
Sa o luam logic: mare spectacol mare, undeva in loc cu verdeata, cu fum, cu mici si alte garnituri, invitata formatia H, compusa doar din fete semiimbracate. In acelasi timp, mic spectaol la teatru, unde mergem? In locul cu verdeata. Azi asa, maine asa, pana-ntr-o zi, cand "uite domne' inchid astia teatrele". Aha, le inchid, pai si cand erau deschise tot inchise pareau.
Mai actorilor eu zic sa plecati in Burkina Faso, tineti spectacole la melci, la maimute si ce mai vreti voi, oricum p-aici nu va merita nimeni. Aia de va urmaresc cat de cat, n-au curaj sa recunoasca in fata altora, cum sa-si strice iubi imaginea de dur, in fata pisiei (sau lui psisi?), ailalti nu vedeti ca va apreciaza abia dupa ce o mierliti? Plecati si luati cu voi si recuziterii si costumierii si tot personalul ce mai e p-acolo si nu stingeti nici lumina, faceti risipa, macar atat sa stim ca platim pentru voi.

Poza de Miercuri



marți, 27 iulie 2010

Muzica de Marti (13)

Da-ne Doamne bani de paine, ca de circ nu ducem lipsa

Cazul 1:
-Ai sa-mi dai si mie niste bani imprumut?
-Pai, abia am luat banii aseara, ii bausi?
-Da, dar aveam datorie, pentru alea cinci zile, cat am fost la greci.
Cazul 2:
Sotul-Cand mergem la mare?
Cineva - Cand putem toti.
Sotul- Eu de luna viitoare raman fara serviciu.
Cineva- pai, vezi.
Sotia- Cand iei banii mergem si gata
Sotul- Si sa ramane fara bani de paine?La cat mai iau eu.
Sotia- ma'ta si tac'tu fac la fel, ei din ce traiesc apoi?
Cazul 3:
O lady tanara si neputincioasa, o lady venita din Bucuresti la sat, acum cativa ani, salariata a postei romane de vreun an de zile, de zici ca-i cel putin Grace, nevasta presedintelui Mugabe, filozofa acum vreo luna (intre timp am rezolvat si problema castilor si mi-am salvat auzul, de cuvinte, pe care le aud contrar vointei mele): "plec la bulgari". De o saptaman filozofeaza despre altele "am ales sa lucrez in weekend, ca nu ma ajung cu banii".
Toti cei de mai sus si multi altii stiu de ce a fatat capra vecinului pe 44 Decembrie si nu pe 75 Ianuarie, de ce a   crapat puricele, de pe cainele lui Guebuza si cu cine a ramas gestanta pisica lui Berhimuhamedov, dar nu stiu ca sunt marionete, in acelasi circ.

Nu-mi place

Poate ca-i sexy, poate ca iti da senzatii, dar eu tot nu-i vad rostul si mi se pare chiar scarbos cand o vad pe sub strampi. Se spune dresuri, nu? Ei bine, eu in momentele alea ii vad ca pe strampii, de ma obligau candva sa-i port si ma tot gandesc unde e sexy-ul in bratarica aia, de deasupra gleznei, ce apare in fata privirii mele, doar ca o denivelare. Astept cu nerabdare bratara de genunchi, bratara de urechi, dar sa nu fie, precum cerceii, ci sa se atarne intre ureche si cap. Injurati-ma, faceti ce vreti voi (ripostez doar daca vreau), dar nu vad rostul bratarii de picior si nici al inelelor pentru degetele de la picioare.

luni, 26 iulie 2010

Poate vrei sa angajezi pe cineva


Luati candidatii pe care vreti sa-i plasati si puneti-i intr-o camera in care se afla o masa si doua scaune. Lasati-i singuri doua ore, fara sa le dati nici o instructiune. Intoarceti-va dupa ce s-a scurs timpul, sa vedeti ce fac.

- daca au demontat masa, puneti-i la departamentul Inginerie - daca numara mucurile de tigari din scrumiera, trimiteti-i la Financiar

- daca tipa si dau din maini, sunt buni la Productie

- daca vorbesc cu scaunele, un loc potrivit pentru ei ar fi la Personal

- daca nici macar nu ridica privirea cand intrati in camera, plasati-i la Serviciul Securitate

- daca incearca sa va spuna ca situatia nu este atat de proasta pe cat pare, trimiteti-i la marketing - daca au plecat devreme, puneti-i la Vanzari

- daca dorm, au stofa de manageri.
Corect ar fi sa dau si sursa, dar habar n-am, imi fac curat prin pc si-am gasit multe, vrute si nevrute.

De la mine citire

Cine a scos vorbele despre Chuck Norris nu l-a vazut pe Sergiu Nicolaescu.
Asta mi-a rasarit, acum cinci minute, dupa ce-am revazut filmul Accident.

Praslea

-Te roooogggg, hai sa dormim,
-Dar nu e ora mea de somn
-Dar tu nu dormi dupa amiaza? Te rooog, mie mi-e foarte somn, am nevoie de zece minute si atat.
-Dormi tu
-Te rooggg din tot sufletul meu. La 4 aici la voi e cald, foarte cald, chiar daca afara e racoare, plus ca, daca mi-arati un deget, eu inca vad doua,  la noapte e Luna plina, chiar daca o sa fie nor, te roooggg, te implor,  iti fac unghiile dupa aceea, ce zici?
- De ce vezi doua?
- Pentru ca...cum sa iti explic eu tie? Ori se intampla ceva, ori beam ceva. Nu se va intampla ceva, aseara am baut o halba de sampanie, intelegi ceva?
- Bine, hai ca stau langa tine, dar nu dorm, dormi tu.
Dupa 20 de minute, in care am numarat toti elefantii, toate papuselele, toate tramvaiele, pe care le-am auzit trecand, toate trilurile, toate carticelele de colorat, dar mai ales toate sforaiturile ei, am ajuns la o concluzie: daca tie ti-e somn si unui copil nu-i e, tot copilul va dormi si tu vei veghea  precum Praslea cel voinic, dar nu merele, ci copilul si dormi abia cand ajungi la tine-n cort.
Cum am ajuns sa-i explic unui copil de 4 ani, ce-i aia mahmureala?

Rasul de Luni

duminică, 25 iulie 2010

Eu daca ma spal, sunt vioi cat zece

Cu putina intarziere, dar binevenita, ca tocmai ce-am asistat ieri la o discutie, unde cineva spunea asa "ne anuntase ca nu va fi apa, pana la 16, dar mi-a fost asa de lene sa imi opresc, incat m-am spalat cu doua servetele umede si o cana de apa" (asta sa-mi spuneti voi cum e, "sa speli" un corp de 65 kg si 160 cm inaltime- Multumesc inca o data Doamne Doamne, ca am miros foarte rar).
Asadar Florica intreaba
cat iti ia sa fii naturala? As putea sa spun ca ma spal in fiecare zi in lapte de crocodilita, adus de 13 cadani si ca mai apoi am parte de un masaj de relaxare, oferit de cadanul principal, dar adevarul e ca  dimineata ma trezesc cu o ora inainte sa plec la serviciu, nu ca mi-ar lua prea mult sa pun niste kg de maclavaisuri pe mine sau sa folosesc dusul pe post de liana, dar momentan inca sunt in faza, in care cafeaua si tigara sunt printre primele, ce-mi ureaza buna dimineata (da, stiu, rusine mie, tot n-am curaj sa-mi promit).
Deci, nu lapte de crocodilita, nu spaclu, nu flex si niciodata nu uit faptul ca parfumul nu inlocuieste apa si sapunul, despre marci si altele am scris intr-o alta rubrica d-asta de oracol (adica aici), in schimb zilnic folosesc gelul de dus (cateodata chiar de mai multe ori, pasta de dinti, sapunul, cateodata malaiul, de doua ori pe saptamana samponul (daca simt o fac de cate ori e nevoie). si da, am incercat candva sa ma spal cu sapun de casa, dar nefiind parul obinuit, n-am avut eu rabdare sa se transforme el (stiu oameni, ce folosesc doar sapun de casa, oameni, pe care nu lipsa banilor ii face sa-l foloseasca). Nu mi-e frica sa folosesc apa la copaie, in momentul, in care apa la teava nu-si face aparitia. Ma tund singura (de cand am ramas cu sechele si am reincercat sa le mai dau o sansa, pe care au ratat-o, spre raul meu atunci), ma vopsesc singura (chiar si in momentul in care fac schimbari bruste de culoare) si n-am niciun truc asuns, poate doar ca nu ma sterg niciodata dupa ce fac baie, cat ma invart eu p-acolo, se usuca (poate din cauza ca ma invart?). 
Parafrazand o melodie celebra, am de toate-n baia mea, cum are toata lumea... si le si folosesc.
Ca vrei sa spui cat timp iti ia, ca nu spui, ca ai produse, de sta soarele in loc si nu mai straluceste luna, nu uita 
"Cu sapun ma spal 
Si cu apa rece 
Peste fata toata 
Mult clabuc imi trece 
Si ce daca somnul 
Nu vrea ca sa plece 
Eu daca ma spal 
Sunt voios cat zece."
P.S- iarna pe fata ma spal cu zapada :)

...

"...sa plece, daca te-a iubit cu adevarat se va intoarce la tine, daca nu, inseamna ca nu te-a iubit niciodata". Am auzit-o acum doua saptamani, intr-o emisiune, la radio si-mi zise cineva " cat e de adevarat, da radio-ul mai tare, inregistreaza emisiunea, fa ceva sa ne raman, ca acum nu auzim cum trebuie" si-o facui.
Acum astept sa-nceapa aceeasi emisiune.

Duminica egal poezie

Despre ambitia cuiva de a face alt om din mine 
Lucian Avramescu

da-ma la remaiat,
du-ma la intors, tese-ma din nou,
zugraveste-ma, pune-mi alt guler,
alta manseta, alt zbenghi,
da-mi alt numar la pantofi,
toaca-ma marunt
si umple-ma cu condimentele moralei tale,
impunge-ma cu o mie de sfaturi,
imprastie-ma in patru vanturi
si vei observa ca acolo unde cad
se umple locul de mine

Lumea evolueaza

Pana si pestisorul de sticla evolueaza:
acum nu mai e de sticla si parca ar avea cioc (sunt unghii de pasare, studiat si rastudiat)

sâmbătă, 24 iulie 2010

Folclor de Sambata

A cui e ziua azi?

 Nu, ca nu m-a invitat si nici n-o s-o faca vreodata. Nici nu stie ca eu sunt p-aci si-i ascult si muzica. Nu vorbesc de J Lo, nici macar de alta actrita romanca, scriu de-un nene, de 76 de ani.

Da, muzica d-asta ascult eu, acum cand e viu, cand o muri i-astept si pe altii s-o faca.

Draga domnule doctor

Unu
Iti multumesc din suflet ca acum 10 ani si 11 luni te-ai gandit mata cum ca-ntr-o zi o sa ma apuc de aberat pe-un blog si-ai decis ca nu mi-ar strica un pic de sange la micul dejun, o perfuzie la cina si altele pe parcursul zilei. Facusi mata niste scoli ca sa iti practici meseria? Le-ai facut degeaba, sunt altele mai "destepte" si panicheaza alti oameni, numai pentru ca nu mai au tinere de minte si incurca negativul cu pozitivul.
Doi
Ce-ai gandit tu, cand ai fortat un om sa tina un asemena regim? Nu-i de ajuns ca e demoralizat, ia sa-i interzic si sa manace, de a ajuns dintr-un munte de om, sa arate ca o epava? "Norocul" lui, ca dispune de banii aia si-a ajuns undeva la o clinica intr-o alta tara, dar s-au crucit si doctorii de acolo de ceea ce i-ai prescris. Ai curajul sa-l privesti in ochi acum?
Draga domnule doctor unu: sa fii sanatos si multumesc din suflet.
Draga domnule doctor doi: sa iti fie rusine.

De ce iubesc batranii (2)

Ea are 70 de ani. E geniala, e minunata, e o sursa de ras si voie buna. Bancurile si glumele sunt nimic, pe langa ce face ea.
Exemplul 1:
- pe mamaie o chema Rada, in seara in care m-am intalnit cu mamaie Rada i-am zis:
-Nu mai stau, ma duc sa vorbesc cu mamaie Rada.
Ea:-cu cine?!
eu- cu mamaie Rada
fiica ei:- cine e mamaie Rada?
ea: ma'sa mare. Unde ziceati voi ca sunati atunci cand ati crezut ca delirez eu?
fiica ei: Care? Ca era mamie Mita.
ea:-nu,asa o chema.
Eu incercand sa explic: mamaie Rada, la B...
fiica ei: aoleu mama, asta o fi crezand ca s-a-ntors ma'sa mare s-o viziteze, ca doar nu s-o duce acum in cimitir
eu urland: pe mamaie Rada, ma duc la Bi s-o vad pe mamaie Rada.
ea: Doamne Ajuta, am crezut ca te-ai bolanzit.
Exemplul 2:
ea: intr-o noapte m-am dus la wc si-am aprins doar tv-ul, ca ma oboseste lumina. Ce crezi? Erau unii acolo maica si ala o pupa pe colo, pe colo, pe dincolo, iar pe colo, pana ajunse acolo.
eu- dar te uitasi ceva, de ai vazut cat a pupat-o, recunoaste
ea:-m-am uitat,  chiar si la intoarcere.

vineri, 23 iulie 2010

De ce iubesc batranii (1)

Nu stiu altii cum sunt, dar eu mereu m-am inteles excelent cu oamenii batrani, pe care i-am intalnit de-a lungul si de-a latul anilor. Cel putin cu 90 % dintre ei. Asta, desi de cand ma stiu am spus ca nu vreau s-ajung batrana, nu vreau sa fiu o povara pentru altii. Nu, nu-i consider pe oamenii batrani o povara, din contra, dar nu stiu si nici nu cred ca si altii au aceasta parere si nu vreau sa-i incurc. Poate e doar parerea mea, dar mereu i-am vazut ca pe niste copii mici (exista si copii mai mari).Primii batrani, pe care i-am cunoscut, sau mai bine zis, m-au cunoscut ei pe mine au fost bunicii, poate d-aia m-am inteles si ma inteleg si-acum bine, cu oamenii batrani (mosi, babe, cum vreti voi sa le spuneti).Pe unul nici macar nu-l tin minte, dar mereu am simtit ca m-a iubit, atat cat m-a cunoscut. Imi povesteau unii acum cativa ani, ca imi lua apararea mereu, cand alergam de la un capat al patului la celalalt si mamaie imi zicea Michiduta (asa-mi zicea mai mereu si mult ma suparam, asociam numele cu altceva, dar nici eu nu eram linistita, de cate ori ma duceau la ea toate sondele erau ale mele, toate livezile, dealurile, garla si calea ferata, nimic nu ratam). Pe ceilalti doi, i-am avut mereu langa mine si cred ca-i oboseam foarte mult. Pe tataie il obligam in fiecare seara, sa-mi povesteasca din razboi, ca vroia, ca nu, saracul avea program, si cand termina el, incepea mamaie, sa-mi spuna cum si ce faceau nemtii in sat.
Veri mari, foarte mari, se casatoreau, cand eu inca ma-ntrebam de ce Soarele e asa de rau cu mine si plecau ai mei la nunti, tocmai la Dorohoi sau Radauti, la Timisoara sau Galati. Eu ce faceam? Faceam pe bolnava sa raman acasa cu batranii.
Stiu ca trebuie sa ai rabdare, sa fii pregatit sa raspunzi la intrebari, sa explici de mii si mii de ori, sa auzi poate de sute de ori,aceeasi povestire, sa vorbesti mai tare, sa vorbesti mai incet, pentru ca-i momentul, in care aude mai bine si crede ca tipi, sa ... multe, dar tot sustin ca merita sa intelegi un om batran.
Cine n-are batrani sa-si cumpere? Nu, nu o sa poata, un batran nu se cumpara, dar macar sa-l imprumute.
Ea imi zicea Michiduta, el ma apara:


Pentru ei "omiteam" sa anunt programul taberelor:


iar pe ea, n-am mai vazut-o de 17 ani. E neschimbata, e la fel cum o stiam eu, e minunata, e mamaie Rada, nu-i a mea, dar mereu va fi asa. De o saptamana, de cand am vorbit cu ea am o stare mai mult decat excelenta

Bancul de Vineri

Profesoara:Care este opusul rasului? 
Elevul: Sexul 
Profesoara: Nesimtitule, cum poti sa zici asta? 
Elevul: Pai rasul e "ha ha ha" si sexul este "ah ah ah"

joi, 22 iulie 2010

Citatul de Joi

"Nu e pacat sa mananci, ci sa mananci fara infranare,nici sa privesti curat, ci sa privesti cu invidie, cu mandrie si cu pofta" Antonie cel Mare.

Reintors la aberatii

Nu ca ati fi vazut ca lipsesc.Avui om de aberat, puse poza gresita, trecem peste, ii dadaui mana libera sa scrie orice, nu vru, ii zisei sa puna interviul in exclusivitate, daca n-are ce face, imi zise ca-i prea lung. Adevarul e ca e si mi-e mi-e sila sa-l reproduc dupa foaie pe blog.
Asadar viitorul e luminos, eu m-am intors, cu intepaturi, aberatii, ironii si alte cele.
Recunosc am citit doar doua bloguri si pe restul le-am frunzarit. Acum citesc tot, apoi daca am chef aberez si eu si-i musai sa aflu de ce a ramas in urma ceasul lui Fat Frumos 

Obsesii

Cand ma obsedeaza vreo melodie e de rau. Incerc sa uit de ea, dar in momentul in care si la radio o aud, ma apuca iar (melodia e aici, ca printre aberatii a mai fost). 
Bun, scap incerc sa scap de o obsesie, dau de alta. Nu-i bai, incerc sa scap si de asta, nu-mi petrec prea mult timp in apropierea pc-ului, la radio o mai aud din cand in cand. Asta pana intr-o zi, cand "uite colega, ti-am adus gadilatorul de urechi, ti-am pus si vreo 3-4 de la mine, sper sa iti placa". Gadilatorul de urechi si-a facut datoria, pana cand am ajuns la o alta obsesie si de o saptamana o ascult aproape non stop (uite-aici, daca vrei sa te obsedeze si pe tine)

Sechestru

Dupa cum spuneam aici, mi-am petrecut ziua sechestrata c-un copil de 4 ani. Dupa multe incercari reusite si nereusite de a poza vrabiute, turturele si alte zburatoare, ce-mi zambeau din copacul, ale carui crengi intrau pe geamul balconului, am incercat sa vad altfel de zburatoare, ca doar era zi de sarbatoare, ziua lor, soeurs et frères.
Incercai, drept dovada, uite la ce facea copilul poze, in timp ce eu incercam sa pozez zburatoarele de afara:
N-am reusit, decat sa o ascult pe Dora:


Azi e o noua zi de sechestru :)

miercuri, 21 iulie 2010

Poza de Miercuri


Cu scuzele de rigoare nu stiu sa accept comentarii si nici nu ma chinui sa pricep. De frica sa nu sterg ceva am renuntat, probabil in noaptea asta sau maine revine si FJ13.
In cazul in care n-am facut ceva bine p-aici, ganditi-va ce ma asteapta.
Cea mai mare emotie o am la poza, nu stiu, daca e cea cu numarul corect, dar stiu sigur ca acum e o stare, o stare de spirit si liber.
Cu drag fetita lu' FJ13.

duminică, 18 iulie 2010

Filozofie de Duminica asa

Degeaba ai zambetul mai mare, decat fata, daca nu-ti zambeste si sufletul.
Poate au zis-o si altii.

Duminica egal poezie

Ani şi vârste

de Geo Bogza
Cineva din mine, căruia nu i-a rămas străină nici o suferinţă  Are, de când mă ştiu, şapte mii de ani.  Cineva din mine, care nu se lasă corupt de glorii deşarte  Are, cu tot mai multă îndărătnicie, şaptesprezece ani.  Iar vârstele obişnuite ale vieţii omeneşti  Nu îmi ating în nici un fel esenţa.  Am avut toată viaţa şapte mii de ani,  Dar trecând prin ispitele şi ticăloşia lumii,  Iconoclast şi tot mai plin de revoltă,  Am să mor de şaptesprezece ani. 

vineri, 16 iulie 2010

Bancul de Vineri

Un domn aștepta nerăbdător să îi nască soția.La un moment dat, iese asistenta cu un copil negru.
− Felicitări!
Bărbatul se face foc și pară și intră la soție
− Zi repede cu cine l-ai făcut, că nu-i al meu!
− Stai, stai dragule, să-ți explic!Când eram mică am avut o moașă de culoare și genele ei s-au transmis la mine când m-a alăptat.Iar acum s-au transmis la copil.
Până la urmă, bărbatul crede.
După-amiaza, îl sună mama lui
− Mamă, ai un nepoțel tare frumos, numai că e negru.
− Cum să fie negru, mă?
− Păi, să-ți explic.Când era mică , nevastă-mea a avut o moașă de culoare și genele ei s-au transmis la ea când a alăptat-o.Iar acum s-au transmis la copil.
Mamei lui nu-i vine să creadă și îi spune
− Da, mă, are dreptate, că și eu ți-am dat lapte de vacă atunci când erai mic și ai ieșit un mare BOU!

Cam cat...

de mult imi iubesc eu telefonul, incat e a nu stiu cata oara, cand el ramane la serviciu si eu sunt acasa?
Astea-s consecintele faptului, ca la Cuca Macaii nu-i semnal si-i gasesc cate un locusor, ba suspendat, ba invelit, ba prin vreun colt. Ce-o mai suna el saracul acum si cat de singur s-o simti. Musai trebuie sa-i schimb melodia, mai ales ca i se potriveste "sunt sigurel bing bang, preintre copaci, bing bang".

Din ciclul intrebari existentiale

Acum, inainte, de a incepe voi cu presupuneri, recunosc pentru a nu stiu cata oara, ca m-au scapat in cap, cand eram mica.
Intrebare, neintrebata (sper totsui sa mai existe cateva persoane, ce se intreaba asta), existentiala, ce ma framanta de ceva vreme, mai ceva decat se framanta aluatul: din laptele de femeie se face unt? Barbatii produc lapte ( plesniti-va gandurile alea, ca vorbesc de laptele adevarat)? Daca raspunsul e nu la ambele intrebari, atunci de ce aud mai mereu expresia "trebuie sa scoatem untul din noi" ?

Mi-e lehamite

Ce spuneam alaltaieri?
Mare chef mare, electrica (e criza, domne') prima melodie "vino dragostea mea...la la la".
Melodia numarul 3? Ei si ce....
Mi-e lehamite.

Se poate

Cum ma? Cum eu sa vin sa-mi dau demisia, sa invoc ca de fiecare data, alte motive, decat cele reale (nu simt ca fac fata, asta spun mereu :)) si tu, ca domn/doamna, ce esti sa ma avansezi, sa imi maresti salariul si sa mergi si la oamenii aia fara caracter si sa le spui "cine a suparat-o pe aia mica, acum sa mearga sa isi ceara iertare"?
Se poate. Sa ramai om, sa nu iti incalci principiile, sa nu fii pupator incurator ...
Nu-mi place sa fac pe cineva sa planga, prefer ca oamenii sa rada, sau cel putin sa zambeasca si azi, imi pare rau, ca mi-am facut sefa sa planga.

joi, 15 iulie 2010

Citatul de Joi

Nu cunoastem decat ceea ce imblanzim. Iar oamenii nu mai au timp sa cunoasca nimic. Cumpara lucruri gata facute de la negustori. Si cum nu exista negustori de prieteni, oamenii nu mai au prieteni. – Antoine de Saint Exupery

Lung istoric

Atentie, provoca plictiseala.
In plina criza mondiala eu ma gandesc sa-mi dau demisia. Nu, nu-i corect, nu ma gandesc, sunt sigura ca mi-o dau, ma gandesc doar, daca sa raman om si sa mai stau pana la sfarsitul lunii sau sa ma prezint frumos azi si sa le spun "se face un an de cand multi dintre voi m-ati vazut prima data si-i ultima zi, in care ma vedeti", iar sefului sa-i spun la fel de frumos "stiu ca nu concepeti, de data trecuta, de cand v-am zis, dar eu concep".
Stiu ca multi or sa inceapa cu prea cunoscutul slagar "e criza, sunt sute ce-asteapta la usi, ce faci?". Ei bine, face exact ce simt si ce-am facut mereu si nici n-am sa adopt metoda militianului, care dupa cugetarea de aici mi-a spus ceva legat de frumusete, barbati cu bani, manipulatul oamenilor si altele, de care pot profita.
Primul meu serviciu a fost acum multi ani, a doua zi dupa ultima proba de la bac. S-a dus tata dupa ceva vreme sa vada ce si cum am evoluat. Crezui ca-i o gluma. A saptea? Cum a saptea?! Nu-mi faceam probleme, ca nu-l iau, desi la ce m-am bazat mai mult, am luat cea mai mica nota (filozofie). Bun, sa revin, ca nu despre bac si alte examene aberez azi, ci despre slujbe si diversi oameni. Dupa cum spuneam, am lucrat vreme de trei ani si ceva, pana intr-o zi, cand m-am imbolnavit (exprimarea corecta e ca eram mai de mult, dar atunci am descoperit) si, degeaba am avut dovezi, cuvintele astea "acum ti-ai gasit sa te imbolnavesti?" m-au facut sa renunt frumos, desi unii imi spuneau sa apelez la alte metode. La ce bun? Doamna si-acum ma solicita, de cate ori ma vede si unde mai pui ca, desi nu m-a crezut atunci, intr-o zi mi-a zis "tu ai fost suspecta de o boala o perioada, eu sufar de acea boala". Stiu ca nu-i corect, dar asta e viata.
Cum n-aveam voie sa depun efort, oferta pentru al doilea serviciu a fost binevenita, desi gandul ca am sa-mi petrec mult timp la un calculator ma ingrozea (asta in anul 2000; deci da, degeaba ma gandeam eu cu MIRC, in copilarie, ca o sa murim de tineri). A fost cel mai scurt serviciu al meu. A durat fix o saptamana, pana cand administarorul, ce ma stia de cand era mica si zburdam vesela printre casutele si hanul, unde presta dansul, mi-a zis ceva legat de pix si frichi frichi. Si-a primit: un scuipat direct in fata si doua palme (da, nu doar tiganii scuipa, recunosc si eu o fac, cu placere in fata unora si da, sunt si violenta). Dupa ce am parasit preafrumoasa incinta, am sunat si patronul si i-am comunicat ca a fost ultima zi.
Eu nu pot sa depind de cineva, asa c-am ajuns la al treilea, unde am stat pana cand, intr-o dimineata, cand i-am comunicat unuia dintre patroni ca se intamplase ceva, mi-a spus "doar atat? Ma gandeam ca-i vreun control", i-auzi, in secunda doi i-am zis "pana la 1 sa gasiti pe altcineva, ca eu plec, doar atat". Militienii (altii atunci) imi spuneau sa fac, sa dreg (a se citi sa-mi insusesc bunuri), ca oricum plec, n-am facut-o, patronii de atunci imi spun si azi ca, daca vreodata am nevoie sa ma duc la ei.
Dupa nici o luna eram deja angajata la serviciul cu numarul patru. Prima zi a fost cum a fost, dar intr-a doua, cand lumea facea greva eu il faceam sa rada pe colaboratorul italian. Toti spuneau sa merg si eu, dar ganditi-va cum era s-o fac, cand eu semnasem contractul de doar doua ore? Aici am inceput s-o iau din loc, ajunsesem sa pun tot felul de hartiute deasupra birourilor, in care scriam ca un prenume de al meu ii da acte celuilalt prenume, ca-ntr-un final acesta sa le returneze numelui de familie. Minunat, nu? Niciodata sa nu spuneti ca v-ati obisnuit intr-un loc, ca o sa intalniti cine stie ce oameni sau ca-s altele, ce va leaga. Nu, cand simtiti ca trebuie sa faceti o schimbare, faceti-o fara teama. Cum in timpul liber depuneam eforturi pentru a le ajuta pe fete (ma remunerau, ce-i drept) si-aveam in cap doar parcele, loturi, cs-uri, extrase, arabil, intavilan, extravilan si alte cele am fost pescuita pentru numarul cinci.
La inceput mi-era frica. Nu de necunoscut, frica pentru faptul ca bat prea incet la masina de scris, eu cred ca dadeam cu mila si d-aia si le-am zis din start.
Am avut cel mai de gasca sef. De fapt la inceput au fost doi, asociati, numai ca la un moment dat, unul dintre ei a inceput sa ia de colo, sa ia de dincolo si n-am fost de acord, am preferat sa plec, decat sa intervin intre doi amici (niciodata nu mi-a placut faptul ca vad printre randuri, ca percep lucuri, pe care altii nu le percep). Stiti care era parta frumoasa? Seful cel mic (in functie de varsta, o sa-i spun cheff) era un adult de bani gata (nu pot sa-i zic copil), cu o mama in dotare, intr-o anumita functie, ce ne-ar fi facilitat multe, dar nu apela la ea si care niciodata n-a avut aere si figuri si seful mai marisor (Chioru'), n-avea nimic (nu demnitate, nu bun simt, nu respect fata de cei ce l-au ajutat, nu multe, desi cu mine nu s-a comportat urat), dar de fiecare data, cand cheff nu era prezent si incheiam vreun contract, se folosea de relatiile lui. Deci, dupa cum spuneam, am plecat si de aici, o saptamana, pana cand Chioru' mi-a promis ca n-o sa mai faca nimic fara stirea celuilalt, numai sa ma reintorc. A fost singurul loc unde am revenit, de dragul DOAMNEI (mama din dotare a celuilalt). Fiecare si-a reluat activitatea, eu factotum, una bucata lingatoare, una bucata nebun, mai multe bucati intelegatoare, un zambaret, impartitor de flaiere (la un moment dat am devenit toti impartitori de zambete si biletele, c-avui eu niste idei minunate), un om, una bucata cheff, ce-mi furniza mie Parazitii si una bucata Chioru', ce-n fiecare dimineata la ora 9, cand incepeam activitatea si porneam pc-ul ma punea sa dau boxele la maxim si obligatoriu sa incepem ziua cu o cafea (doua, trei, in functie de fiecare) si musai melodiile astea doua ( una aici, a doua aici), de cred ca eram injurati de catre toti locuitorii centrali din blocul vecin. Era minunat, pana intr-o zi, cand datorita prostiei mele de a vedea lucruri, pe care altii nu le vad, am stiut ca iar s-a intamplat (cuprinsul a ceea ce a urmat e demn de filmele de spionaj, dar n-are rost sa-l reproduc acum, probabil am s-o fac candva, pentru amuzament) si intr-o zi s-a ajuns la separare, definitiva si irevocabila. Chioru' cu lingatoarea, eu, omul si cheff, intre timp alaturandu-se si nebunul. La un moment dat, m-am gandit, ca nu mi-ar strica inca un serviciu, oricum domeniul in care lucram imi permitea sa fac dimineata si altceva. Si-uite-asa m-am trezit lucrand la fosta mare cantareata, proaspat domnisoara (actuala doamna cu nume arab) investita sa indeplineasca un serviciu de interes public si cu statutul unei functii autonome (era atat de simplu sa scriu numele, decat definitia). Fix patru luni a durat aventura mea printre actele ei, ca dupa trei si cateva zile am anuntat-o "pana la 1 sa gasesti pe altcineva, ca eu nu mai vin" (am eu un fara un sfert cu astea, nu un fix, sa nu las omul descoperit). Degeaba mi-a oferit 15 milioane, cand salariul minim era in jurul a 4 milioane, raspunsul meu a fost acelasi "mi-e draga libertatea". Dupa o perioada iar am gasit un al doilea serviciu, numai ca, domnul caruia tocmai ii acordasem un interviu si din timpul meu pretios, a facut o greseala imensa, din prima zi, iar la coborare i-am zis "data viitoare sa nu mai confundati schimbatorul de viteza cu piciorul persoanei de pe scaunul vecin, s-ar putea sa nu fie toata lumea pasnica, colaborarea noastra se incheie aici" si uite-ma iar, doar cu cheff, nebunul si omul. Intre timp am fost la speriat de soparle, ca mai apoi sa raman doar eu si cheff, munceam impreuna, fara aere de cheff, fara figuri. Singura treaba, pe care o depuneam eu, in plus, era nemernica aia de contabilitate, cred ca, daca mai aud vreodata de debite, credite, intrari-iesiri, imprumuturi, foi de varsamant, imputerniciri si alte cele, ma bat singura (am deja sechele de la al patrulea). Toate astea, pana intr-o zi, cand am simtit ca apare criza si iar l-am gasit pe al doilea, domeniu apropiat actualului la vremea aia si identic aluia cu investitia de a indeplini un serviciu de interes public, numai ca de data asta nu prea mai aveam treaba cu loturi, parcele, arabile, etc, etc, ci cu mortii. Nu, ca n-ajungeam la morga, erau acte si atat, dar mult se mai speriau oamenii, pana realizau ce vrem sa spunem, cand auzeau "sunt la morti, nu pot vorbi, te sunam noi dupa". De la fatuca asta si de la cheff chiar am regretat ca am plecat, dar eram constienti cu totii, ca datorita vremurilor va veni ziua, in care oricum voi fi nevoita sa plec. Acum cheff a suspendat activitatea, fatuca se chinuie sa supravietuiasca, iar eu azi imi dau demisia. Ce-i minunat? Ca ma simt minunat, ca stiu ca va fi bine, n-am depins niciodata de nimeni, de ce as face-o acum?
P.S- ori am inceput sa-mi scriu memoriile, pe care mi le cerea cineva, candva, ori am cazut in cap bine de tot.
Altceva- Surprinzator, nu mi-a luat mai mult de 30 de minute sa aberez astea si-ntre timp ascultam un playlist cu Gabi Lunca si Romica Puceanu.
Parerea Mea- datorita noua au ajuns unii sa zica "sunt sute la usa, ce asteapta" si repet mie niciodata nu mi s-a zis asta, dar am auzit-o, cand li se spunea altora. Nu suport nedreptatea si atat timp cat nu ma calc singura in picioare, nu permit nici altora. Cred ca, daca ma nasteam, cand era sclavia si eram o sclava, eram biciuita zilnic.

miercuri, 14 iulie 2010

Poza de Miercuri

Beeeeetoooon :)

Un nou subiect de discutie

pe mijloacele de transport in comun, ale minunatei tari, in care am ales sa traiesc (da, eu puteam sa aleg altceva, dar m-am intors p-aici), pentru romanii muritori de sete, platitori de rate si c-un nou TVA.
Pentru ca nu mi-am petrecut timpul p-acasa, ci "sechestrata" la etajul patru al unui bloc, impreuna cu un copil, de 4 ani si 4 luni, ce mi-a vorbit despre cum C si I se citesc "ci" si care ma intreba din cinci in cinci secunde cum se citeste C legat de E, nemultumit fiind de raspunsul meu "ce", ma apostofa de fiecare data "nu ce, poftim, zi-mi cum se citeste C legat de E" si tot asa, normal ca deplasarea din urbea P in satul P, s-a facut cu un mijloc de transport.
Decorul: un microbuz stationat intr-o preaminunata autogara (sau cum le-o zice acum)
Protagonistele: ele, niste doamne pline de respect (3 mi-erau cunoscute), sclipici, sudoare, traiste pline, nelipsitii ochelari de soare D&C, fituica-n mana pe post de evantai.
La inceput discutiile erau normale, pentru ele, eu deja ma-njuram singura, pentru faptul ca am uitat castile la locul sechestrarii, aflai contar vointei mele si fara sa trag cu urechea, dar cred c-au auzit si cei din microbuzul de langa, ca ea Z i-a luat lui nea Marin un set de chiloti la oferta nu stiu care- ma scuzati ca mi-a scapat numele exact, probabil in momentul ala, ma injuram mai tare.
Pana cand la un moment dat dialogul, cincilogul sau optologul a urmat o alta turnura:
Ea1: da'-s asa de suparata, ca a murit MM
Ea2: cuumm? Cand?
Ea3 si ea 4: cum sa n-auzi draga? Ca a zis dimineata la tv, am vazut noi, au vorbit toti artistii.
Eu, injurandu-ma-n gand.
Ea 1: daaaa, s-a ucis singura
Eu ma injuram mai devreme? Unde o fi copilul de 4 ani cu CE-CI, ca nu mai am injuraturi.
Ea2: vaaai, nu se poate
Ea 5: era ziua ei azi...
Ea 8: era cat de cat realizata, ce o fi apucat-o?
Si de-aici incolo a inceput un intreg amalgam de lamentari, cuvinte, bla, bla-uri, chestii- trestii, presupuneri, ipoteze, de ziceai ca au fost cu toate-n mintea ei.
Scapata din caldura, suportabila, fata de cuvintele auzite, a microbuzului, trecui in graba pe la altii. Ce-am gasit? Ce faceau? Asta:
Ce m-a atras pe mine? Ce-i subliniat cu rosu. Hai sa scriem repede, ca morti dau bine la reiting.
Acum sa fim seriosi si nu ipocriti.
1. Ca recunoasteti, sau nu, cel putin o data-n viata ati ascultat Madalina.
2. Spune-ti drept, cu mana pe piept, ca n-ati lalait niciodata Fata Draga. Eu recunosc, am lalait (ce-i drept de cand m-a invatat big brother varianta cealalta, am bagat-o numai p-aia), m-am batait pe multe dintre melodiile ei si-acum multi ani, in pratica auzeam mai mereu "Alice ia baga tu o Angela sau o Madalina" si ne distram cu totii.
3. Acum hai sa-i aratam atata dragoste, dar sincer, cand ati ascultat ultima oara?
4. Si-uite asa incepem cu DSO-ul sau DSI-ul. Cum ce-i aia? E ruda cu RIP-ul, numai ca-i in limba, pe care o vorbesti.
Eu nu zic, ca nu-i trist. E foarte trist, dar unde ati fost ascunsi pana acum? Cati recunosteati inainte ca ascultati Madalina? Sau cati aveti curajul sa recunoasteti acum, ca-i ascultati pe altii?
Asa o sa fie mereu. Au murit Ion, Gheorghe, Vasile, vaaaaiiii, ce pacat, cat i-am iubit, am fost fanii lor numarul unu... da,da dar habar n-avem cum ii cheama in certificatul de nastere.
Uitasem (ceva mai tarziu adica): pe pariu ca peste cativa ani, lumea, tabloidele si jurnalistii de azi isi vor reaminti de ea? O sa fie ziua in care un binevoitor/oare ii vor spune copilului ei cum a ales Madalina sa paraseasca aceasta lume.

marți, 13 iulie 2010

Ce-a fost candva

Fix cu doua luni, inainte sa-mi fac aparitia pe planeta asta, o pana de curent de 25 de ore a provocat panica in New York. Era Miercuri, 13, daca era Marti oare si americanii schimbau ziua de Vineri pe cea de Marti? Nu cred, doar unii au ceva cu Marti 13.



Iubesc ziua de Marti, iubesc 13 , iubesc pisica neagra ...

Am zambit azi?

Daca tot nu se stie sigur, daca rasul ingrasa sau slabeste, plansul sigur slabeste intr-o zi, cat intr-o saptamana de ingrasat.
E pentru prima data, cand ii zic mamei ca mi-e greu si-mi pare rau acum. Poate nu trebuia, probabil acum plange si ea.
E pentru prima data, cand simt nevoia sa ma alinte cineva.
E pentru prima data, cand ...
Daca jucam un rol in viata asta, de ce n-avem dreptul la o dubla? Pentru ca viata e un teatru, nu un film.
Am zambit azi? Am zambit, chiar si ieri, printre lacrimi. Si-am s-o fac si maine, si poimaine si-n fiecare zi, chiar daca e mult mai greu sa zambesti, cand te simti sub pamant, se merita, macar pentru cei din jur.
Zambesc si inca imi pun intrebari existentiale. E bine. Intotdeauna o sa fie bine.

Muzica de Marti (13)

luni, 12 iulie 2010

Rsul de Luni

Daca (3)

... as fi in locul sefului meu, m-as intreba "de ce angajatii consuma asa de multa hartie igienica in ultimul timp?". Si, dupa ce as afla raspunsul m-as intreba "de ce 90% dintre angajatii mei, consuma cam 100 de metri de hartie zilnic?" . Si, daca tot nu m-as lamuri, m-as intreba "ce o fi, de mi-au racit cam 90 % dintre angajati, in plina vara, desi asta iarna a fost mult mai rau?"

Daca (2)

... impreuna cu alti 50 de oameni, asteptati ploaia de Duminica, despre care ati auzit voi la Meteo, ca va veni sigur, n-o mai faceti. Sunetul tunetelor va va da sperante, dar in schimbul ploii, va sosi Boc, ce va va schimba iar programul de weekend.

Daca (1)

... vreti sa faceti economii, mutati-va unde locuiesc eu, abonati-va la Electrica si sigur banii, pe care trebuia sa-i dati lor, pentru serviciile furnizate, vor merge pe tigari, acadele, bombonele, etc, etc si vor si ramane.

Raspunsul corect?

Sa presupunem ca esti undeva, unde-n jurul tau mai sunt alti 20 de oameni cel putin, la un moment dat unuia dintre ei ii suna telefonul, tare (mult prea tare as zice eu). Simti nevoia sa-i spui " Gheorghe telefonuuuulllll" si mai tare, decat suna mogaldeata aia mica? N-o simti? Atunci poate-mi spui si mie, de ce unii, daca suna un telefon si proprietarul telefonului e chiar langa el, au tendinta sa strige "telefonuuuuuuuullllllllllll"?
1.Ii cred surzi pe ceilalti?
2.Sunt secretari?
3.Au ceva la cap?
Raspuns corect: varianta a treia. De la cpa pleaca toate. Toti avem ceva, dar unii mai mult decat ceilalti.

Intrebare

De ce se fac unele din an in Paste, din Paste-n Craciun, dar din an in Craciun, nu?
Puneti piticii la treaba si lasati imaginatia sa zburde.

duminică, 11 iulie 2010

Duminica egal poezie

Cine iese ultimul din tara
Adrian Paunescu

Saracia noastra ne omoara,
De atîta mars ne doare splina,
Cine iese ultimul din tara
E rugat sa stinga si lumina.

Noi mereu le-am suportat pe toate,
Duca-se dezastrele de-a dura,
Dar de ce, în plina libertate,
Cea mai mare sa devina ura?

Pluralismul – tuturor ne place,
Chiar daca îl facem numai unii,
Dar vedem, de-atîta timp încoace,
Pluralismul cinic al minciunii.

Sfînta-i opozitia pe lume
Si organic preferam rasparul,
Dar de ce, în pacaleli si glume,
Nu se mai distinge adevarul?

Mai conteaza, uneori, si fapta,
Nu se poate construi cu tînga,
Nu exista stînga fara dreapta,
Nu exista dreapta fara stînga.

Ne vor întreba copiii, mîine,
Mortii vor sari sa ne condamne,
Daca, pentr-un colt mai bun de pîine,
Ne vom vinde tara noastra, Doamne.

Libertate si democratie,
Pasapoarte pentru fiecare,
Dar de mila nimeni nu mai stie
Si e vraiste la hotare.

Coridor european si-atîta,
Sub o licitatie marunta,
Provocarea, patima si bîta
Si în curti, si-n piete se înfrunta.

Om la om nici nu mai vrea sa creada,
Om pe om la zid fatal îl scoate,
Singura se scoala o balada
Si în zdrente circula pe sate.

Fînul necosit se-nvîrtoseaza,
Putrezeste sus, pe crengi, caisa,
În tacerea-nalta de amiaza
Mortii îsi aud ei însisi zisa.

Cale pietruita cu dezastre,
Noapte-ntredeschisa pentru-o ora
Grijulii cu soarta tarii noastre,
Voievozii-a moarte ne implora.

N-avem nici o sansa de izbînda,
Vom ramîne bieti orfani pe-aicea,
Daca, suparati pe cei la pînda,
Am trezit din moarte cicatricea.

C-un refren de muzica usoara,
Într-un fel, ne recunoastem vina,
Cine iese ultimul din tara
E rugat sa stinga si lumina.

Chiar e adevarat?

Acum vreo cateva seri avui chef de ceva anume si cum nu se putea de una singura, imi gasii si partenera. Toate bune si frumoase, mai ales ca dupa prima, ma urcai pe pervazul ferestrei, ca mi se paru cerul atat de frumos si alta pozitie nu gaseam:

Facuram multe, de la masurat inaltimea la care sareau floricele de porumb (era simplu sa punem un capac,dar nu mai era asa de distractiv), pana la , dar cel mai distractiv a fost cand eu am gasit o revista din 25 Iunie (nu-i asa de veche, eu prin casa ei citesc reviste si de acum 5 sau 10 ani).
Eu stiu ca despre asta sau aseamanator a scris si Florica ( aici pe singurul blogodivertisment) , dar nu ma pot abtine.
Asadar sa revenim, citii eu pe la nu stiu ce pagina, ca se luara de Chisu, ca-i imbracat gros in plina vara (nu m-ati vazut pe mine zilele astea, mai ales ieri. Declar vara asta, cea mai febroasa din viata mea, mereu am racit vara, dar asa de des ca anul asta si asa de rau nu) si nu gasii nimic de ras, pana cand ajunsei la penultima pagina.
Ori sunt nebuna, ori sunt nebuna, dar oare unii chiar scriu la rubricile, asemanatoare celei, pe care-am citit-o "Despre sex fara perdea" sau sunt inventiile celor ce le publica? Altfel nu-mi explic urmatorele:
"Ma numesc Lucian si am urmatoarea problema: vreau sa fac dragoste fara prezervativ cu logodnica mea, dar nu pot, pentru ca din momentul erectie si pana in momentul ejacularii, din penisul meu ies picaturi foarte mici de sperma si mi-e frica sa nu ramana gravida la momentul nepotrivit. Ce e de facut?"
L-au sfatuit sa discute cu ea sau sa consulte un specialist, eu l-as fi intrebat din prima: ce varsta ai?
Cazul al doilea, nea Marin Iancu "am 74 de ani, nu am avut nicio boala venerica, nu am prostata,dar, cu toate aste,nu mai am erectie decat foarte rar. Exista vreun remediu ce ma poate ajuta? Ce parere aveti de Viagra?"
I-au recomandat si lui sa discute cu un medic si pe final l-au ranit atat de tare, incat presimt ca lui nea Marin i-au dat lacrimile "inca un sfat: va rugam sa va impacati cu mersul firesc al lucrurilor si cu modificarile care se produc in organism cu trecerea timpului". Nea Marine, sincer acum, baba mata stie sau vazusi altceva?
Chiar scrie cineva la rubricile astea? Chiar citeste cineva astea pe bune, nu doar pentru amuzament?

sâmbătă, 10 iulie 2010

Ce-nseamna sa furi in locul potrivit (sau cel putin sa incerci)

Locul 5 - Tot pe locul 5 se afla Terrence Dickson din Bristol Pennsylvania, care dupa ce a spart o casa a vrut sa iasa prin garaj, dar usa acestuia era stricata... si usa de acces in casa se închisese automat în urma lui. Proprietarii erau in vacanta, asa ca hotul-minune a ramas închis 8 zile in garaj, hranindu-se doar cu o lada de Pepsi si un sac de mancare pentru caini. El a dat în judecata casa de asigurari a proprietarului pentru ca situatia i-a cauzat stres si a castigat 500.000$
Restul cererilor trasnite de despagubiri aici.

Folclor de Sambata


Raman neintelegatoare

Una dintre cele mai inutile si aberante idei in lumea asta, mi se parea cea de a dedica o melodie cuiva mort. Eu inteleg ca o anumita melodie iti aminteste de Q J M, de se rupe sufletul in tine, cand revezi in minte tot ce faceati, dar de ce sa-i faci dedicatie?
Poate sa-mi dea oricine ce explicatie vrea, nu vreau sa inteleg de ce aud
"vreau si eu ... pentru J
-cu mare placere, sa fie sanatos, bla, bla
-e mort, dar ii placea enorm" .
Na, mai zi ceva acum. Nu inteleg, dar nici nu vreau, prefer sa fiu neintelegatoare.

Si d-aia

Imi plac copacii, imi place padurea cu tot cu uscaturi. Din camera mea, mi-arunc ochii (cateodata mai tare, cateodata mai usor) direct in mijlocul padurii, numai ca, daca purced la vale, am doua posibilitati:
ori o iau in stanga si dupa cativa metri vad asta:

ori in dreapta si tot dupa vreo cativa metri vad asta:
Inainte nu era asa, vedea, doar daca ma urcam eu pe cort sau alte acareturi vedeam ceva:
Intre timp a aparut sindacobenzinarul, au aparut altii si uite asa au disparut copacii. Intr-o zi mi-e teama, ca nici padurea n-am s-o mai vad si-am sa vad Boldesti-ul.
Atat cer: se poate sa nu se mai taie copacii?

vineri, 9 iulie 2010

Pentru mine

Imi place, atat de mult, incat stiu ca azi e ziua ei

Bancul de Vineri

Într-o seară , Ion şi Mărie, dupa o ceartă înfocată , hotărăsc să nu-şi mai vorbească. Se pun ei în pat, iar Ion, care trebuia să se trezească de dimineaţă îi scrie un bileţel Măriei "Trezeşte-mă la ora 5". Dimineaţa, la ora 10, se trezeşte şi Ion. Nervos nevoie mare, se uită în pat şi găseşte un alt bilet "Este ora 5, boule. Trezeşte-te!"

Cu masca si fara masca

Eu cand am chef de scris pe blog, n-am niciun pc prin preajma. Cand am pc-ul, nu mai vreau sa stau la el si prefer sa fac altceva, sau sunt alte motive, ce ma indeparteaza.
Acum ,poate-mi spune cineva ce rost are masca asta pe sticla de sampanie?


Devii fericit dupa sau un clovn?

joi, 8 iulie 2010

Poate stie cineva

De ce jucatorii de poker profesionisti (sau ce-or fi ei) trebuie sa joace numai cu ochelarii de soare pe cap sau la ochi? Care e senzatia? Ca eu nu pricep.

Citatul de Joi

"Libertatea nu poate fi cumpărată! Spuneţi că preţul este mic?!... nu vă mai amăgiţi... Va creşte mereu, pe nesimţite, până când într-o zi, când preţul libertăţii va fi libertatea însăşi!... Să ne ferească Dumnezeu de ziua aceea!"- Vlad Tepes

"Cand sunt flamand, sunt o fiara, cand sunt satul, sunt un mielusel"

Asa zicea Toma Caragiu si ma recunosc in vorbele astea. As putea chiar sa adaug ca m-am nascut flamanda si traiesc sa ma satur, precum sor'mea s-a nascut obosita si traieste sa se odihneasca, dar nu despre cantitate e vorba, ci despre preferinte. MadMe spune ca ar fi branzofila, subscriu. Imi place atat de mult branza, incat in copilarie o combinam cu ... stati jos... ciocolata aia mica, ce avea un ambalaj din Scufita Rosie, pe care-l transformam in ceas. Daca s-ar inventa ciocolata cu branza, as fi client fidel (si nu Castro). Aaaa, da, uitasem, puteti rade. Acum ridicati-va si sa continuam, intr-o ordinea aleatoare:
- sunca (slana) cu ceapa- daca se poate sa mi se ofere 24 de ore sunca, nu zic nu
- carne de porc, doar afumata cu ceapa
- carnea de mici cruda (asta nu e un fel de mancare preparat, dar daca-mi dai un mic crud, pot sa iti spun si-o poezie)
- salata de praz (am vreo trei mari, un ocean si vreo sapte balti acum in interior, sper sa nu se inunde si colegii mei de cort)
- salata de rosii cu oua fierte (asta e pe lista aproape zilnic in fiecare vara)
- macaroanele cu branza (atat de mult, incat, tot in copilarie, le gateam cu MIRC. Era o reteta speciala, ori nu le fierbeam decat pe jumatate, ca vazusem noi in filme ca trebuie sa ramana intregi si nu gaseam mereu oale, pe marime, ori le mancam doar fierte cu ou crud si branza- da-mi acum ou crud si te bat cu el in cap, desi am un amic, ce bea zilnic oua crude- ori le ardeam in cuptor. Cert e ca niciodata nu ieseau la fel si bucataria lui MIRC ramanea ca dupa razboi)
- clatitele cu branza,unt si ceapa- De mica am refuzat clatitele cu dulce si-am facut combinatia asta.
- aproape toate ciorbele
- zaharul ars :D
- tocanite (tot felul de combinatii, ca nu fac dupa reteta)
- zacusca
- cartofii prajiti cu branza rasa
- Fructe: zarzare, rodii, visine, prune, mere acrisoare, merele alea dulci de-ti fac buzele maro, capsuni, cirese, pere, zmeura, agrise, coacaze, fragi, grapefruit, pepene galben... plus multe altele.
- Dulciuri: mananc dulciuri, doar cand simte organismul nevoia si nu din cauza vreunei cure, ci pentru ca prefer saratelele si alte rude de-ale lor. Turta dulce, jeleurile, tiramisu, savarine.
- Carnea de pui, porc, iepure, caprioara, urs (da, citirati bine, toate astea). Vita mai putin si doar in anumite feluri. Pastrama de oaie, dar aia tinuta la vant si preparata cu "formula". Nu-mi plac rata, gasca, curcanul in cirobe, in alte combinatii le accept... probabil nici strutul, dar n-am incercat.
- Bauturi: asta e nenorocirea la mine, ca intr-o vreme gustam mai des, dar acum, de ceva ani mi-am pierdut atrenamentul si cand vreau sa beau ceva, beau sampanie (nu-i musai sa nasca si capra vecinului, daca am pofta o iau), anumite aperitive, tuica fiarta (chiar si vara la raceala), vin fiert, vin alb dulce, sucuri, dar cel mai mult apa, de la pompa, de la fantana, de unde o veni ea, dar nu plata, minerala cateodata.
Daca as sta sa insir tot, nu m-as opri nici maine si deja simt cum mi s-a facut o foame.
Nu-mi plac sigur ciulamaua, calamarii, melcii (decat sa ma joc cu ei) si alte nume d-astea imbarligate (pe proba).
Daca inca mai sunteti si aveti chef de relatat despre mancaruri, o puteti face cu sau fara poze. Eu n-am, ca le-am mancat, de pofta.

Obositoare intrebarile mele, dar mai obositoare ale altora

Despre faptul ca nu vad rostul intrebarii "ai sosit?" si ca nu-s eu, ci fantoma lui Barba Albastra am mai scris, dar tot nu inteleg de ce pun oamenii intrebari, ce nu-si au rostul (mai ceva decat intrebarile mele existentiale). Acum, daca te-apuca schimbarile, care-s mai mult decat vizibile si nu-i o schimbare de la rosu la portocaliu 313, sa nu se observe diferenta, de ce tot ei raman uimiti, cand le raspunzi "nooo, e o iluzie optica, ia-ti niste ochelari 3D si-ai sa ma vezi mai bine"? Ce rost au intrebarile astea? De ce sa fii nevoit sa raspunzi de cel putin 100 de ori, la asemenea intrebari, numai intr-o zi?

Parerea mea

E ca a uitat ceva in iarba.

Spania, Italia, Franta si Germania

Am tinut cu Algeria, am pariat pe Olanda (nu bani) si ieri am stresat pe toata lumea cu Spania. La serviciu, printre picaturi ( de ce nu se poate si printre raze de soare sau printre fulgi de zapada? ), am vazut si meciul asta.
Si-acum tot cu Olanda.

miercuri, 7 iulie 2010

Poza de Miercuri

Poate-i scarbos, dar eu ma-ntreb

Asta e o aberatie, care ii poate face pe unii sa capete un pic de scarba, desi sunt lucruri firesti, asadar va previn din start, ori luati un pic de lamaie, ori nu mai cititi. O s-o fac cat mai scurta.
Pentru aproape toata lumea viata e de c..at. Dilemele mele:
1. De ce doar de c..at si nu si de p..at? Pentru c.... te chinui cateodata un pic, pe cand p..... iese atat de usor.
2. Daca tot e de c...., de care e? Normal sau mai moale?
3. Stie cineva cum se simte un c....? Nu, deci nu vad rostul expresiei.

marți, 6 iulie 2010

Tu cum ai reactiona?

Iti plac cartofii prajiti? Nu aceia congelati, aia cu pamant pe ei, inainte de a-i prepara. Cum ai reactiona, daca ai gasi unul asa:
?
Ea a tipat :)), oare de ce?

Niciodata

Niciodata sa nu va duceti la o nunta, ce se desfasoara intr-o locatie cu multe foisoare (unul), multe terase (una), o gradina si 3 restaurante. Nu, ca nu-i nicio problema cu muzica, nu se aude faimosul manelist de dincolo de perete, dinspre rasarit, nici macar formatia "habar n-am cum s-a intitulat", de dincolo de peretele dinspre vest si nici macar o nota, de la formatia localului situata in foisor, pentru ca nimeni nu indrazneste sa perturbe magnificul, minunatul, mirobolantul spectacol oferit de catre vedeta judeteana (autointitulata), dar in momentul in care renuntati la nunta, in favoarea meciului, pe care-l urmariti de pe terasa s-ar putea sa fiti descoperiti de catre unele persoane de la nunta dinspre vest si uite-asa sa va treziti sechestrati, cand la unii, cand la altii.
Niciodata sa nu incepeti cu una tie, una, doua-mie, cand miri isi numara averea stransa, s-ar putea sa se razbune, cand va asteptati mai putin, dar atat de amuzant.
Niciodata sa nu va rugati sa ploua in weekend. Poate ca Doamne Doamne nu va asculta o data, poate nici a doua, nici a treia, dar a J oara, va va asculta, atat de bine, incat primul dus il faceti dimineata la 6:30, cand va dati seama, ca la ora asta trebuia sa dormiti, nu sa plimbati sandalele dintr-o mana intr-alta si sa va transformati intr-o paparuda si-al doilea, seara la 21, cand realizati ca nu sunteti singurii in situatia de stanga doi pasi, dreapta mult, iar stanga si ai ajuns.
Niciodata sa nu aveti astepari de la oamenii, ce cred ca haina face pe om si care devin pupatori, in momentul, in care afla in ce calitate esti tu p-acolo.
Niciodata sa nu stati la o nunta,petrecere, cumetrie, pana dimineata la 6, daca in ziua respectiva trebuie sa ajungeti si la serviciu.
Niciodata sa nu va enervati pe cineva, care va face vaca, spuneti-i doar ca, din moment ce va intelegeti, asta inseamna ca-i un bou, nu?
Niciodata sa nu faceti schimbari noaptea, dimineata oamenii or sa fie in stare de soc :))

Muzica de Marti (13)

Cugetarea unui militian la miezul noptii

"Viata e atat de scurta, unii aleg sa munceasca, altii sa se distreze, unii rad, altii plang, unii vad viata frumoasa, chiar daca n-au motive si altii urata, desi nu le lipseste nimic, unii le combina pe primele, altii isi blesteama zilele"

Marti

Marti, imi plac toate zilele, dar ziua de Marti, din cauza celor trei ceasuri rele, ma amuza intotdeauna. De ceva vreme am si-o problema (daca vrei detalii uite aici) si nici azi n-are rezolvare, desi in primele 10 minute ale zilei de Luni, concentrata fiind sa scriu sms-uri (nu-mi place sa dau mesaje, dar p-astea le ador), n-am observat numarul masinii, ce a oprit langa mine, dar mi-a revenit inima la loc si-am inceput sa rad, cand am auzit "azi e Marti, hai sus, nici de-al naibii nu te las sa mergi astia 200 metri pe jos, tocmai pentru ca te relaxeaza", am crezut ca azi o rezolv. Da' de unde? Incarcatorul la serviciu, telefonul mort in timpul convorbirii de noapte, poate Martea viitoare. Tot de azi noapte am aflat ca unii isi tin promisiunile Marti si-mi place, eu n-am promis, c-asa sigur reuseam sa o rezolv si sa fac copilul fericit.

D-ale mele, pentru ea

Si printre orele alea de nesomn, la un moment dat am primit si-un sms "sa nu iti faci program Luni, cel putin nu seara" si nici nu i-am raspuns. Pai, ce? Sa creada c-am uitat, dar cum sa uit c-acum cativa zeci de ani, in timp ce era pe balta CVC a intrerupt activitatea oamenilor si linistea pestilor si a zis "cred ca nasc", de au intrat oamenii in panica. Nu, ca n-a nascut acolo, a avut timp s-ajuga si acasa, dar cat p-aci sa se nasca CLC intr-o masina, si ce masina.
La Multi Ani CLC (sau vrei Aglaia) si am retinut pentru toata viata "daca nu ne sculam, ne culcam la loc"

luni, 5 iulie 2010

Rasul de Luni

Anul trecut, anul asta

Anul trecut, cand am facut eu o schimbare si-au inceput oamenii sa-mi zica "da' de ce? Ca erai asa de frumoasa, iti ieseau si ochii in evidenta", ma puse naiba sa le spun "obisnuiti-va cu ideea, ca momentan o sa ma vedeti urata si cu ochii scosi din orbite. Vine criza, imi iau masuri de precautie, de ce sa mai dau banii". Cine a stiut ca glumesc a luat-o ca atare, cine nu, a luat-o de buna si dupa un an de zile, a reactionat. Cand am vazut femeia schimbata, acum doua zile si-am intrebat-o "de ce?", mi-a zis "din cauza ta" si ma gandeam de ce oi fi vinovata, raspunsul mi l-a dat sotul ei "pai, n-ai zis tu anul trecut, ca din cauza crizei, astia zic sa taiem, tai si eu de unde pot si-am inceput cu parul ei, dadea 17 ron pe nu stiu ce masca de ingrijit, samponul nu-i ajungea niciodata, deci a fost prima pe lista".
Anul asta, mai exact maine sa-l vad ce zice si ce o sa mai taie.

duminică, 4 iulie 2010

Scurt de ce?

De ce floricelelor alea de porumb, adica porumbului american, fostul porumb, ce sarea candva din ceaun, daca n-apucai sa-i pui capac si-acum sta tantos in nelipsitul cuptor cu microunde, pe care si-l procura mai toti romanii, pe timp de criza, ca-i la oferta domne', li se spune si berbeci?
De ce nu tauri sau orice alt animal? Totusi, daca berbeci le ramane numele, cum filozofa o ea, pe la 6:30 dimineata, de care sunt, merinosi, turcani, tigai?
Si, totusi cred ca trebuia sa dorm macar o ora, ca azi nici macar o turma intreaga de berbeci, nu stiu daca m-o tine treaza.

Duminica egal poezie

Descantec de ploaie
Ana Blandiana

Iubesc ploile, iubesc cu patima ploile,
Innebunitele ploi si ploile calme,
Ploile feciorelnice si ploile-dezlantuite femei,
Ploile proaspete si plictisitoarele ploi fara sfirsit,
Iubesc ploile, iubesc cu patima ploile,
Imi place sa ma tavalesc prin iarba lor alba, inalta,
Imi place sa le rup firele si sa umblu cu ele in dinti,
Sa ameteasca, privindu-ma astfel, barbatii.
Stiu ca-i urit sa spui Sint cea mai frumoasa femeie ,
E urit si poate nici nu e adevarat,
Dar lasa-ma atunci cind ploua,
Numai atunci cind ploua,
Sa rostesc magica formula Sint cea mai frumoasa femeie .
Sint cea mai frumoasa femeie pentru ca ploua
Si-mi sta bine cu franjurii ploii in par,
Sint cea mai frumoasa femeie pentru ca-i vint
Si rochia se zbate disperata sa-mi ascunda genunchii,
Sint cea mai frumoasa femeie pentru ca tu
Esti departe plecat si eu te astept,
Sint cea mai frumoasa femeie si stiu sa astept
Si totusi astept.
E-n aer miros de dragoste viu,
Si toti trecatorii adulmeca ploaia sa-i simta mirosul,
Pe-o asemenea ploaie poti sa te-ndragostesti fulgerator,
Toti trecatorii sint indragostiti,
Si eu te astept.
Doar tu stii -
Iubesc ploile,
Iubesc cu patima ploile,
Innebunitele ploi si ploile calme,
Ploile feciorelnice si ploile-dezlantuite femei...

sâmbătă, 3 iulie 2010

UN OM

Gabi (de aici), alataieri.

Si cand nu raspunde la salut e pentru ca are casti.

Pe ploaie si dupa

Cerul pe timp de ploaie
Padurea pe timp de ploaie
O floare pe timp de ploaie
Un horn pe timp de ploaie
O streasina pe timp de ploaie
Fan pe timp de ploaie (oare ce-ar zice vecinul, daca ar sti ce fac eu?)
Mariana dupa ploaie:
o vrabiuta dupa ploaie