Modern sau nebunii de ale unora?

Când fusei pe dealuri, munţi, lacuri şi alte forme de relief, într-una dintre escapade, urcând, urcând, urcând numai prin soare (între noi fie vorba, cei 5km urcaţi pe munte au fost nimica toată pe lângă kilometrul urcat în ziua aceea), norocul meu şi-al altora fu tovarăşul tăietor (nu al lui Dem Radulescu, ci altul, tăietor de iarbă).
Şi când se luă hotărârea ca eu să cer detalii despre drumul, care ne mai rămăsese de parcurs, l-am abordat cu-o amestecătură dintr-un vechi film şi-o veche reclamă Comote, spunându-i "Bună ziua, domn' gosopdar. Merge coasa? Merge treaba?", iar după răspunsul lui afirmativ am trecut direct la durerea noastră "mai e mult până departe?". Acum, ori s-a răzbunat, ori la fel cum spuneam cândva, "lejerul" lui e ca şi cinci minutele noastre, când ne referim la cei 2 kilometri, pe care-i avem de urcat.

Cert e că tot timpul cât a durat popasul nostru, ochii mei au fost aţintiţi numai şi numai asupra lui, aducându-mi aminte de dimineţile acelea, de acum 17-19 ani, de dimineţile cu tata.

Vedeţi voi, totul s-a schimbat , lumea a evoluat, coasa s-a modernizat şi mai ales bătutul ei: