Prima data mi s-a intamplat anul trecut. Am crezut ca nu vad bine. Am crezut ca-i un navetist, ce se ratacise printre boscheti, mi-am schimbat repede parerea, cand l-am auzit "vrei sa...", i-am zis ca am sa chem politia, a ras. M-asteptau la nici 100 de metri cheff si doi clienti, am terminat in maxim 15 minute, i-am povestit sefului ce mi s-a intamplat, ca doar el imi zisese "si ce faci, vii pe jos?", de parca 100 metri erau cine stie ce, dar parca a avut gura aurita. Ne-am intors hotarati, sa-l batem (pentru asta, i-as suci gatul unui om, fara nicio remuscare), disparuse. Am vorbit cu cineva, mi-a zis ca incearca sa vada, despre ce e vorba. Cred ca mai incearca si azi.
A doua oara, asteptam intr-un alt parc, central, sa-mi iau cartusele de la imprimanta. Eram nedormita de cateva zile, facusem naveta Spitalul Judetean Ploiesti- Fundeni- Spitalul CFR Bucuresti- Ploiesti (mancat, somn) , trei zile la rand, vroiam sa iau cartusele alea, sa ma-ntalnesc cu cheff, sa leg niste fraze coerente, sa obtin niste informatii si-apoi sa zac, o zi sa nu mai stiu de nimeni (descrierea asta am facut-o sa va dati seama ca nu conteaza starea in care arati). Stateam pe o banca, aveam castile in urechi si-un rebus in mana. Cinci minute aveam de asteptat. Atat. In fata mea, pe o alta banca, la vreo 10 metri, era o fetita, de vreo 12 ani, in stanga mea, pe o alta canapea un ins, imbracat bine. La un momenta data a venit si m-a intrebat ceva. Vorbea incet, n-am inteles nimic. Am scos casca, l-am intrebat "ce ati spus?", mi-a repetat, am zis doar "poftim?". Atat. Nu-mi venea sa cred. I-am zis acelasi lucru "chem politia, am un telefon, vezi?" A zambit si a plecat. Mi-a trecut somul, mi-a trecut tot. L-am urmarit. S-a asezat langa copila. Atunci, mi-am revenit din soc. Am vrut sa-l plesnesc, n-am putut, s-a ferit. Copila am dus-o acasa mai mult tremurand. Niciun politist. Niciun comunitar. Nimic. Am revenit cu cheff, degeaba. Am vorbit apoi cu altcineva, de prin presa, mi-a zis ca incearca. Probabil o mai face si azi.
Ieri, ma pregateam sa traversez primul parc, veneam spre microbuze. Nu cred ca parcursesem cincizeci de metri de la sosea, cand am vazut, ca fata din fata mea o ia la fuga inspre sosea. Atunci l-am vazut cu coada ochiului, mi-a zis "vrei sa ma ajuti sa...?". Vroiam sa-l ajut, sa-i dau una, deja ma pregatisem. Ma uimeau oamenii, ce treceau si nu spuneau nimic. Probabil ca nu s-a asteptat sa ma duc inspre el, d-aia a fugit sau poate ca fetele, ce strigau la el de pe trotuar, l-au speriat. M-au uimit femeile, ce mi-au spus "lasa-l maica, e nebun". Asa, si? Daca e nebun sa-l las? Intr-o zi o sa-ti vezi nepoata, vecina, fiica plangand, ce-ai sa zici "e nebun?"
In capatul opus al parcului, am intalnit 2 comunitari. De fapt, i-am zarit intre blocuri, m-am dus si le-am zis. Tocmai, ce le spunea si o alta doamna, ce iesise sa-si plimbe catelul.
Da, stiu ca-s violenta, dar astora si pedofililor le-as suci gatul, cu mainile mele, fara nicio remuscare. Vorbesc despre onanisti.
Pentru cine stie Ploiesti-ul:
primul parc si cel de ieri: parcul ce incepe de la intersectia Rapsodiei cu Soseaua Nordului (Cina) si tine pana la intersectia strazii Gageni cu Soseaua Nordului .
al doilea: parcul de la statuia lui Mihai Viteazul.
Primul e langa un parc de copii, al doileaea e un parc pentru copii.
Insul de ieri e el:
Vezi ceva, reactioneaza. Daca tu taci, el tace, ei tac, intr-o zi s-ar putea sa fie prea tarziu. Asta in cazul, in care, deja nu e.
6 comentarii:
Incredibila lasitatea de care dau dovada unii sau replicile care ti le auzi .. Indiferenta ne-a adus aici ..incredibil .. FJ13 , cand vrei tu vin spre Ploiesti inarmata cu spray cu piper si altele si mergem in parc ..parca imi vine si mie sa-i dau 2 dupa ceafa .
:(
CÂÂÂH
CHIAR CĂ TE MARCHEAZĂ ASEMENEA IMAGINI... EU DOAR IMAGINÂNDU-MI-LE SUNT ŞOCATĂ ...
:(
PUP.
CU DRAG,
.
In tara asta de rahat , nimeni nu o sa faca niciodata nimic cu astfel de jeguri , scarbosenii , nimanui nu i pasa , ce daca patesti tu sau altii , nu are nicio importanta, data viitoare i a un lacrimogen si da l pe tot in fata lui , poate cine stie , o sa fie mai precaut data viitoare , asta daca te tine si poti fugi tare, ca altceva n ai ce sa faci.
Păi ăla a fugit pt că ai reacţionat. Le place dacă fugi, dacă te sperie. Dacă reacţionezi şi te iei de ei dispar din peisaj.
Oricum, urâtă naţie, i-aş stârpi. Nu am avut tangenţe decât o dată, prin liceu. Sper să nici nu mai văd vreodată un specimen.
Cât despre comunitari, când ai nevoie de ei, atunci nu sunt. În rest se plimbă toată ziua prin oraş, fără sens.
Cumpara-ti un spray lacrimogen sau cu piper ...decontez eu (gasesti in magazinele genul - pescarul-vanatorul)!...si cand mai apare un ticalos de genul asta, "parfumeaza-l" ...si sus si jos...
@ all- am spray paralizant.Nu l-am folosit,pentru ca nu eram pregatita.Nu ma asteptam la asa ceva si tocmai ii explicasem unui sofer ca,daca el intra de pe o alta strada si pietonul are verde, trebuie sa opreasca,nu s-o scuipe pe doamna din fata mea.Pe langa spray mai am si alte metode de aparare,stiu unde sa dau (nu acolo unde se asteapta ei,altul e locul)si apoi sa fug,daca nu se poate altfel.Stiu ca fuga e rusinoasa,dar e salvatoare.Amici imi spun mereu "nu te uita ca sunt mica/Ca scot gardul din pamant".Nu pentru mine imi e frica,pentru cei ce nu pot sa se apere.Nu imaginea m-a marcat,ci lasitatea oamenilor.Oameni,ce apoi se plang de mizeriile din jur.
Trimiteți un comentariu