Pupător încurător nu îţi garantează respectul

Ştiam că vine căldura şi începe haosul în zilele de Vineri, Sâmbătă şi Duminică, zilele, în care lucrez. Ştiam şi-am acceptat, eu am făcut alegerea asta şi nu mă plâng, doar că programul nu mi-l face nimeni sau doar şeful, dar în prealabil mă şi întreabă.
Totul a început ieri seară, când o parte dintre colegi au fost anunţaţi, că şi astăzi merg la serviciu. N-au zis nimic, dar când l-au văzut pe şeful l-au asaltat zâmbitori "dar asta mică? Trebuie să vină şi asta mică sefu". Credeţi-mă în momentul ăla, dacă puteam îi plesneam, cât erau ei de mari. Norocul lor, că mă aflam la o distanţă apreciabilă şi -am numărat până la zece, timp în care şeful a spus "asta mică trebuie să se relaxceze. De ce să vină şi ea?". Da, recunos, răspunsul lor a fost minunat "să ne distrăm, să fim gaşca completă". Mă lăsaţi? Oricum nu eram invitaţi toţi, aşa că nu eram spărgător de gaşcă (cu ce se lipeşte, când se sparge?), numărătoarea mea era pe la cinci şi căutam cu privirea ucigaşă, orice obiect ce mă putea ajuta, numai că tot şeful a fost salvarea "asta mică vrei să vii la serviciu?". Două variante aveam: ori deveneam pupător încurător, ori rămâneam eu. Nici nu am respirat şi i-am spus "Nu. La serviciu vin ca să trăiesc, nu trăiesc ca să vin la serviciu". Trăsnete şi fulgere şi tunete şi tot ce mai vreţi, dar nu din partea lui, ci din partea lor, el doar a spus "aţi auzit.Asta mică nu vrea să vină la serviciu".
Pentru zilele libere în care suntem chemaţi la serviciu suntem plătiţi, dar asta nu înseamnă că trebuie să devin altceva, decât ceea ce sunt şi mai ales nu trebuie să devin pupător încurător. Acum vreo lună, m-a deranjat o nedreptate, care i s-a făcut cuiva şi am scris frumos pe un perete "Respectul nu ţi-l dă nici funcţia, nici vârsta, respectul se căştigă. Respectă-l pe altul şi-am să te respect şi eu pe tine. Respectă-te tu şi apoi cere-mi mie". Când eşti pupător încurător, nu înseamnă neapărat că respecţi şi asta se vede oricât de prost ar vedea cineva.