Nudul e aproape

Am dat copy şi paste, nu ştiam poezia cu toate semnele de punctuaţie şi săream şi nişte versuri.

Aşa e mama şi a fost bunica
Aşa suntem femei lângă femei
Părem nimic şi nu-nsemnăm nimica
Doar nişte “ele” ce slujesc pe “ei”.

Ei neglijenţi, iar ele foarte calme
Ei încurcând ce ele limpezesc
Ei numai tălpi şi ele numai palme
Acesta e destinul femeiesc.

Şi-n fond, ce fac femeile pe lume?
Nimic măreţ, nimic impunător.
Schimbându-şi după ei şi drum şi nume
Pun lucrurile iar la locul lor.

Cu-atâţia paşi ce au făcut prin casă
Şi pentru care plată nici nu cer
De-ar fi pornit pe-o cale glorioasă
Ar fi ajuns şi dincolo de cer.

Ei fac ce fac şi tot ce fac se vede
Ba strică mult şi ele-ndreaptă tot
Şi de aceea nimeni nu le crede
Când cad, îmbătrânesc şi nu mai pot.

Aşa e mama şi a fost bunica
Şi ca ele mâine eu voi fi.
Ce facem noi, femeile? Nimica,
Decât curat şi uneori copii.

Suntem veriga firului de aţă
În fiecare lanţ făcut din doi
Ce greu cu noi femeile în viaţă
Dar e şi imposibil fără noi…

(Adrian Păunescu- Cântec Femeiesc)

Nu, nu-i Duminică, dar am promis că am să arăt că şi eu sunt femeie şi prin asta trebuie să postez o poezie şi o poză cu mine (dacă aveţi impresia că arăt vine cumva de la nud, vă înşelaţi, dar am vrut să vă fierb niţel).Lillee a trecut o săptămână, dar înca nu-s hotărâtă (niciodată n-am fost) la care poezie să mă opresc, pe a doua am s-o postez ca melodie. Şi uite aşa mă face Lillee să postez poze cu faţa mea, ceea ce am cam evitat.

Aşadar, o poză şi-o femeie nedormita de 40 de ore:

şi pentru că sunt o misogină, postez aşa de dragul băieţilor şi-o poză, ce reprezintă tot femeia din mine (zace ascunsă, su poate nu, depinde cum priveşti).

Femeia şi cratiţa, da? Femeia eu, cratiţa ei, casa ei, preparatele tot ale ei, eu doar furam căpşunile: