Eu nu

Acesta e un pamflet, trebuie luat ca atare şi citit doar cu acordul tău.

Eu nu, nu m-am născut dintr-o prostie, adică prefer să cred că m-am născut din fuziunea unor păsări, în urma unor dulcegării ascultate de purtătorii acestor păsări. De ce e asta o prostie? Acum nu spun că trebuie să împărtăşeşti lumii întregi ceea ce faci tu cu "iubiii, pisii" (despre denumirile astea altădată) în momentele alea, în care logic sunteţi doar voi doi (deşi nu în toate cazurile), locaţia v-o alegeţi singuri. Nu vreau să aud nici cum frichi frichi, huţa huţa el şi tu şi ce aţi făcut, deja în momentele alea auzul meu îşi doreşte să fie plecat în vacanţă, nu mă interesează unghiul sau coeficientul de frecare miu prim, ăla de-i cu forţa de frecare (şi nu mi-a plăcut fizica la şcoală, dar asta mi-a rămas prin nişte unghere ascunse), dar aşa cum m-am născut de ziua altora, cred şi că nu m-am născut dintr-o prostie. NU, nu, eu nu, e sex, e amore vero, e fizică, geografie, chimie, ce-o fi, dar nu e o prostie.