marți, 26 ianuarie 2010

Nume de cod

De ceva vreme mi-am descoperit o nouă sursă de râs. De fapt, recunosc, la început m-au intrigat, mi-am pus întrebări, peste întrebări, dar cu ajutorul altora am aflat.
Prima dată, când am auzit, mi-amintesc şi-acum. Veneam de la grădiniţă, copii de ţărani fiind dădeam bineţe tuturor (de la bineţele astea l-am făcut de râs pe tata, când m-a dus la Orăşel, să-l vad pe M.G), numai că nu toti ne cunoşteau şi aşa a început totul.
"Săru' mâna, bună ziua", ziceam noi, depindea de caz (prima variantă pentru cunoscuţi şi a doua pentru necunoscuţi) şi-aici urma "să trăiţi mânca-v-ar nenicu'"(numai ei ne mâncau, ele nu aveau porniri de canibale), dar ai cui sunteţi?". Logic că şi pe noi ne-au învăţat aceleaşi lucruri, pe care le învaţă un copil, unde stăm, ai cui suntem, câţi ani avem şi mai ales unde ţineam cheia (noi nu o aveam de gât) şi răspundeam, plini de mândrie, de obicei eu eram purtător de cuvânt "eu sunt a lui D.V şi el al lui M.I". Scăpaţi de interviu, încercam să ne vedem neliniştiţi de drum, numai că, de obicei, nemultumiţi de răspuns oamenii insistau "da' unde staţi? Bunici n-aveţi?", "păi stăm pe Mal şi eu sunt a lui Fritz şi el al lui Cioroiu" si-uite aşa se-nsenina omul la faţă. De la caz la caz spuneau "de ce n-ati zis aşa? Eu lucrez cu taică tu şi Cioroiu mi-e văr" sau "Cioroiu e nepotul meu şi Fritz vărul nevestei mele". Atunci am conştientizat că la sat oamenii se ştiu după porecle (ar trebui si la instituţii să ne treacă aşa, că tare greu ne mai găsesc, după CNP şi alte date) si de atunci răspunsul meu e acelaşi. Îl mai schimb doar când trec pe lângă vreun grup de "fii/fiice ai satului, reîntorşi acasă", ce nu-şi dau seama, dacă-s cea mică sau cea mare şi-i las aşa să se contrazică, iar după vreo 50 de metrii mă-ntorc şi le spun zâmbind "sunt cea mică, sunt aia mică a lui Fritz, nu vă scoateţi ochii degeaba".
Acum, de mult mă amuză poreclele, dar aş vrea să aflu de unde li se trage. La câteva am găsit răspunsurile:
Fritz (logic ca p-asta trebuia să o ştiu)- din princina războiului şi-a nemţilor
Cioroiu- pentru că-s mai negrii
Dinţi- alias Hope- pentru ca aă i-a zis Cioroiu (nici el nu mai ştie de ce), iar a doua din cauza mea şi-a numelui ei, Speranţa
Petre Roşu- a zis o poezie la grădiniţă "Hai furnici, furnici, furnici?Roşii, negre, mari şi mici/Hai mâncaţi şi prin grădina mea să nu mai daţi" si din roşu ce era, a devenit grena.
Sotea- de la mine i se trage, mânca precum Sotea.
Bilă- a înghitit o bilă de rulment, când era mic şi a zis "stai mama liniştită, merg la wc şi scap de ea"
Molid- i s-a urcat la cap, că seamănă cu Bianca Brad şi-i doar un pin amărât
Mă amuză, dar cum sa-i întreb eu de unde li se trage: Pizdelea, Cur Negru, Pelin, Mama Gui(e bărbat), Mămaligă, ce-i unchiul lui Smântânică, Bărzăune, Plein, Cocaizăr, Bee (cu accent pe ultimul e), Nelu Borţe, Giubină, Zgabercea, Vajvodă (dacă era vâj, era vodă al vânturilor), Pilaf (de la chinezi, de la orez, habar n-am), Flocea, Gandicu şi multe altele.
Ale mele, momentan aici, mă ştiu, ca "cea mică a lui fritz", dar am şi altele, de prin alte locuri. Să începem cu sfârşitul:
- pitic (asta şi prin alte tări), fetiţa junglei, cichi cean,
- betty (din cauza ochelarilor şi unele persoane au crezut că aşa mă numesc şi şi-şi cer sucze şi azi, când mă văd, pe mine m-a amuzat şi încă mă amuză)
- nadine (primul mi-a zis preotul la şcoală, când nu mă striga Fritz, mă striga Nadine)
- Alice şi Sandy Bell(de la desenele animate, din generală le păstrez. Pe Alice am dus-o cu mine şi la liceu şi-acum mi se întâmplă să aud "ce faci Alice? Nu te-ai schimbat, eşti la fel" şi mă uit în jur să văd cine şi dacă mie mi se adresează şi da, eu sunt)
- bulibaşa- găsind nume doar pt MIRC- dinţosul (nu i se mai oprea un dinte din creştere) şi pentru CVC- furtunaş (de la furtunaşele de la perfuzii, din care făceam brăţări umplute cu diverse lichide colorate) şi tot căutând şi pentru mine, într-o zi mătuşa mea m-a strigat "bulibaşa hai la masă" şi aşa m-am îmbogăţit. Doar că la indemnul aceleiaşi mătuşi, am renunţat să ne strigăm astfel, ne-a spus că aşa o să ne rămână numele). Astea-s cele cu traducere, mai am câteva, utilizate doar de unele/unii "năsturaş, graso, blue eyes, bindi, Maica Tereza, sora 13" şi dacă-mi mai amintesc vă anunţ eu. Voi aveţi nume de "scenă"? D-astea, de care să va amintiţi sau actuale?

Un comentariu:

Lillee spunea...

Nume de scena:)) De la marele artist care ma striga : Fraila si Geacarna pana la prietenii actuali care ma alinta : Lila torpila sau Liloaica. Al meu sot imi spune: pasarica si cand ii trag un pasaroi dupa ceafa ii sar penele, asa ca tot la Lili ajunge :)