Je suis fatigué d'être une bonne personne.
Dar nici n-am fost, nici n-o să fiu, doar că parcă îmi pierd și răbdarea să mai stau s-aud cu sau fără voia mea (mai mult fără), la diverse cozi, rânduri, rândulețe, tot felul de normalități anormale. Par exemple, ieri, data pământeană, 05.02.2019, că stelară nu știu cât e, sunt întreabă în fața mea: ”a vorbit Q pentru 8 Martie?”. I se răspunde și privirea întrebătoare se întoarce spre mine. „ Nu, nu, nu, și încă o dată nu, nu te uita la mine, că se activează ceea ce nu ai vrea și alții, deși știu se tot încăpătânează !” așa-i șopteam în fărâma de Cerebel, dar cine să mă asculte?! Său, cu cea mai candidă privire posibilă, pe care o dețin, le răspunsei :
”pentru unii repet, pentru mneata e ceva nou: nu-mi place 8 Martie, nu-mi place să merg la 8 Martie, rămân acasă cu bărbații! Eh, nu, aia-i o glumă, dar nu-mi place pentru că înainte de, vă iubiți, vă împrumutați de haine, rujuri și alte minunății, în seara de vă iubiți și mai mult, vă pozați, vă declarați surori de cruce pe vecie, iar de-a doua zi, noi, absenții, fără voia noastră auzim cum că aia fu așa, ailaltăa așa, aia dansă, aia mâncă, aia bău. Său, nu îmi place, nu îmi place, pentru că nu o să vă schimbați niciodată!”.
Mda, nu vă faceți griji, încă trăiesc, nu mi-au scos ochii, nu m-au pus la zid, dar sigur, după cum s-au împrăștiat, fără înjurături nu am scăpat.
Eh, da, iubirea asta pentru 8 Martie nu-i de ieri, de azi, e de o viață, c-un search pe blog poți găsi și alte articole, doar că am obosit. Am obosit ca an de an să le spun același refren și uite chiar și d-asta prefer natura și animalele în detrimentul oamenilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu