Asta-i viaţă

        Ce sa vă spun acum? Că îi scriam cuiva (nu cunosc persoana, că n-avea nume), despre nişte asistente şi a sărit, de parcă aş fi acuzat toţi doctorii la un loc? Nu, că n-are rost.
          Ce vroiam să vă spun? Că sunt medici şi medici, asistente şi asistente, popi si popi, femei de serviciu şi femei de serviciu, că aşa-i şi-n viaţă, dar mi se pare inadmisibil să pansezi "superficial" un pacient, pentru că nu ai leucoplast. Şi pacientul ăla să stea aşa de la 12:30 până la 17, când poate sosi cineva cu leucoplastul de la Ploieşti (de fapt, a sosit mai devreme, dar ce te faci cu orele de vizită, că-s de la 12-13 si de la 17-18 şi liftul nu functionează, ca  să coboare pacientul să-şi ia singur). Băi lume, chiar nu se putea deplasa nimeni la una dintre farmaciile din zonă (era una chiar la intrarea de lângă hotel Astoria, nici 500 de metri distanţă de salon si nici 5 metri de poarta spitalului), că plătea pacientul? Nu se putea, că poate-n timpul acela, mai "lua un prosop" al altui pacient, ce era în drum sau pe masa de operaţie. Şi ce mai mi se pare aşa alandala, ca să nu spun altfel, e cum şi de când femeia de serviciu ia pulsul pacientului proaspăt operat, cum de femeia de serviciu îi explică pacientului de ce n-are aer. Nimicuri, d-astea. Şi cum de asistenta stă aşa cu ochii pe revistă (tu-i Cancan-ul mamii lui) şi spune relaxată "eee, doare, normal că doare, poate om veni cu vreun calmant". Păi, vino soră (nu a mea, medicală), vino acum, nu peste cinci ore, după ce a urlat doctora la tine. Să vă mai spun, că îi ştergeam buzele cu şerveţel înmuiat în apă şi după vreo oră apre şi doamna, care distribuie mâncarea şi spune "vaaaia,nu cu ăla, că se supără doamna doctor, ne ceartă. Cu ceva steril". Păi, dă-mi femei ceva steril, că eu n-am. Şi mi-a dat, mi-a dat de 5 lei, 6 fâşii.
           Sunt optimistă, da, sunt. Când oi vedea-o plecată de acolo, am să fiu şi mai şi.