In ultima perioada, mi-am dorit prea des, sa fiu animal, mai mult decat mi-am dorit sa fiu om. Nu-i zi, in care sa nu zambesc, cand rad, rad cu gura pana dincolo de urechi si din tot sufletul, mi-e bine, pana cand vad o specie de oameni. Atunci ma apuca scarba si-i atat de mare, incat imi schimba starea de spirit. Tocmai d-aia, rasul de Luni n-a sosit. Mi-a fost bine, chiar prea bine, pana cand am vazut-o. Era frumoasa, imbracata elegant, o vezi si tu, treci pe langa ea, dar n-ai de unde sti ce face. Nu m-a socat, stiam de oamenii, ca ea, stiam ca fac asa de mult, in schimb m-au socat replicile altora. Nu pot sa tac, asta e, stiu ca "nu e responsabilitatea mea" si mai stiu ca trebuie sa "evit parcurile", dar nu vreau, nu vreau sa trec nepasatoare si sa ma fac ca nu vad si nu-nteleg oamenii, ce se plang de multe, dar nu fac nimic sa stopeze.
Nu, n-a facut nimic grav, a scos doar jumatate de rond, de flori, dintr-un parc. Ceee? E grav? Nu, Doamne fereste, de ce oi fi intrebat-o eu de ce face asta? De ce nu tac eu si s-astept, ca intr-o zi sa ma trezesc, ca-mi dau pe strada cu ceva in cap? Pentru ca inca gandesc ca,daca eu tac, tu taci, el tace, ei tac ... intr-o zi or sa planga mai multi, decat o fac acum.
M-asteptam sa vorbeasca si altii? Da, recunosc, inca sunt fraiera, dar imi revin. Unii oameni nu reactioneaza aici sau aici, asa ca de ce m-as astepta la altceva? Mi-e teama ca nu cumva, intr-o zi sa-mi fie dor de mine.
Mi-e lehamite, de unii oameni.
Titlul, nu stiu daca are vreo legatura, dar mult mi-a mai placut, ce a zis Stefan. Stefan cel Mare, nu vreun manelist.
Un comentariu:
şi de ce a luat ea florile din parc?
da' miliţia? ce face, dom'le, miliţia??? miliţia... freacă teiul.
PUP.
CU DRAG,
.
Trimiteți un comentariu