Și când se duc sunt fanii nambăr oan.
Până atunci, exact ca-n emisiunea aia-n care, prin '90-91, își aniversa Jean Constantin ziua într-un restaurant și a venit o domnișoară cu flori la Arșinel (eu încă mai caut melodia de a cântat-o Arșinel- Am un prieten). Bine, râdea și Jean și-l certa doamna Rodica, "auzi, sunt artistul dânsei preferat. Poate al maică-sii".
L-am auzit de vrei două ori cântând pe Gică "Petrescu" ăsta, zici că-s eu. Și credeți-mă, pe mine nu vreți să mă auziți.
Pe femeie o cheamă Sanda Argint, dar na, dacă-i ziceau în italiană sau franceză era prea aproape de numele dânsei.
Mai m-a găsit o dată (că v-am zis că ele mă găsesc pe mine și nu invers), într-un colaj de muzică lăutărească veche, "Listen up Lenny Lenny". Ce?! Nu știți ce e? "Unge Leano ușa bine!".
Mda, aceiași fani, același "Circ banal" al lui Minulescu, de fiecare dată.
