Dacă s-ar inventa maşina timpului (da' am si eu o întrebare: de ce doar maşina timpului? De ce nu poate fi bicicleta timpului/trotineta/motocicleta/avionul/căruţa sau orice alt mijloc de transport? Poate chiar balonul. Şi, dacă e maşină, de care e? Să fie echipată şi cu caucioace? Pana struţului, plec în timp vara şi acolo e iarnă, nu-mi trebe echipament adecvat? Şi ce de întrebări, îmi vin în cap, pornind de la acest subiect) sau Data m-ar învăţa cum stă treaba cu teleportarea si-aş ajunge iar în clasa a noua, ce aş schimba?
Leapşa asta a plecat de undeva de departe (oare, din timp?), a trecut pe la Cris-Mary, a poposit la madMe şi-acum se-aşteaptă veşti şi de la mine.
Apoi, bun.
Mai întâi şi mai întâi aş schimba ziua de 13 Septembrie a acelui an, când după o alergare cu o mâţă, care-i rupsese o perdea mamaiei, totul s-a sfârşit trgico- comic, pentru mine. Fără a vă spune câte curbe, câte răsuciri am făcut, dar la un moment dat am ajuns în garaj, garaj gol, maşina afară (iarna, câteodată, ajungea p-acolo). De fapt, nu, garaj cu scule, chestii, chestiuţe si sus pe rafturi cutii de vopsea. Eu jos, p[isica sus, avantaj pisica, ce mi se prelinge la un moment dat pe tot capul? Yeeee, vopsea albă si dă-i cu gaz, dă-i cu apă, dă-i cu foarfeca, de era invidioasă şi Sinead O'connor. Sincer, tot eu eram, dar nu invidioasă, ci supărată, că era un pic mai mare decât al ei şi fusese până la umăr. Şi nu eram supărată că l-am tăiat, că îmi cam zburau vreo câteva idei să mă fac Sinead, dar eram că nu ma lăsase mama să-l fac chiar aşa de scurt. Al meu era mai mare cu vreo 2-3 cm. Aşadar prima zi, ca prima zi, dar din a treia, când mergeam deja în fustă, că asta fusese dorinţa dirigăi, îi ameţisem pe toţi şi nici eu nu ştiam, dacă-s fată sau băiat (bine, glumesc, ştiam, că verificam să văd dacă am şosetuţe roz). Apropo, acum vreo câţiva ani, depănam amintiri cu nişte colegi de clasă şi unul, hip-hoper d-ăsta, îmi spune "bai, Alice, să mor yo, la început mă tot întrebam: e fată sau baiat? Dar de ce dracu, are doi cercei normali ?!".
Şi atât. Ce să mai schimb? Poate,orele de franceză, că am mers în primul an paralel cu ce făcusem unii dintre noi, deja în clasa a opta şi cu franceza de a noua. Şi profa aş fi schimbat-o. Nu că nu mi-ar fi plăcut de doamna Răgălie, din contră, dar aş fi vrut-o pe doamna Manu, că ea chiar făcea franceză (două ore am făcut intr-a XII-a şi doar eu şi un coleg eram în aceiaşi lume cu ea. Şi încă ceva, profa din a X-a pleca direct în bar cu tot cu catalog). Să citesc mai mult? Când? 120 de cărţi, în trei luni, cred că erau de ajuns. Să fac mai mult sport? Acum, da, atunci erau suficiente orele de sport, la care chiar participam (n-am avut niciodată scutire la sport, n-am chiulit niciodată de la sport), fotbalul, la care participam acasă, alergatul de fiecare seară (rond mic- circa 1,5 km, rond mare- vreo 2 şi rondul rondurilor- 5 km).
Tupeistă nu eram, dar nici prea timidă, îmi spuneai ceva, aveam replică, nu-mi spuneai nimic, nu te deranjam.
3 comentarii:
Uite așa ți-a făcut pisica freza :))
Hehehe , parca te si vad :) AM citit totul si mi te-am imaginat :D ce amitiri frumoase!
@madMe- si ce freza :))
@Cris-Mary- cred ca nu e om sa nu detina macar o amintire frumoasa,din perioada liceului.
Trimiteți un comentariu