Ce n-am sa inteleg niciodata, desi se spune ca "niciodata sa nu spui niciodata", e complexul complimentelor si-al increderii in sine, ca altfel nu stiu cum sa-i zic. Intelesei eu, intr-un fel (n-am inteles, dar incerc sa trec peste), dorinta nemarginita a tuturor fetitelor, de a se poza, precum vad ele la diverse vedete, prin fituici si-apoi de a posta pozele pe tot felul de site-uri de socializare, dar zau, daca inteleg dorinta femeilor, trecute bine, de 45 de ani, ce se pozeaza in aceleasi ipostaze.
Vazui acum cateva minute, niste poze d-astea, cu o doamna, pe care o auzeam comentand, intr-o emisiune la radio, candva, cand era vorba despre un anumit tip de femei si pe cuvant de locuitoare a junglei, ca-mi rascoli toate organele.
Bun, ca faci tot felul de poze, in mii de pozitii, inteleg, ca si eu fac culegand banane din nuc, alergand Soarele, jucandu-ma pititea cu Luna, folosind basmaua bunicii cool pe post de accesoriu, lantul de la caine, sa imit cate un nimic si multe altele, dar nu le gasesti, decat la mine-n pc si cui merita sa le transmit.
Si 2: de ce sa bati pe la usa si ferestrele multor bloguri, cerand un schimb de link, sa sustii ca ai o alta orientare sexuala, sa arati tuturor interviul tau, de femeie, careia ii plac femeile, ca mai apoi sa anunti, la fel ca prima data, ca te mariti cu un barbat? Pai, poate n-oi intelege eu cum trebuie, dar daca esti cu femeile, nu esti doar cu ele? Sau cum zicea Zicu p-aici "ori suntem lesbiene, ori nu mai suntem".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu