Valiza

   Cu toții avem măcar câteva rude. Mai de "abia aștept să te văd", mai de "zi-mi pe unde ai drum, ca să ocolesc traseul". Nici noi nu le suntem pe plac tuturor. 

Prostii

    Pe vremea, când mă-ncălţam cu fesul (cred că e mai bună varianta asta, decât să-ţi pui poşete-n cap sau mărturii,cum a făcut o colegă de a mea. Mărturie=  materialul acela din voal, în care se pun la nuntă,bombonele, floricele, pietricele, etc, etc) aveam impresia că artiştii populari merg îmbrăcaţi aşa şi pe stradă. Asta până am văzut nişte artiste, după un concert. Ei bine, veneram costumul popular, dar nici după nu l-am denigrat.

Fata tatei

Pe mine, parintii m-au crescut intr-un anume fel. Nu reguli, nu principii, dar mi-a predat tata, de mica, multe lectii despre viata si mi-au prins bine si, zau, daca erau gresite, le eliminam eu, dar nu a fost asa. Cu toate ca, nu de mult, mi-a zis chiar el: "uita tata, tot ce te-am invatat, daca vrei sa traiesti in vremurile astea" simt ca, dac-as incerca sa uit, si lui i-ar parea rau.

Mai mare sau mai mic?

Stiu ca poate titlul va duse cu gandul in alta parte, dar aici e vorba despre frati, surori si atat.
Bibi spunea, cand era mica "nu vreau nici surioara, nici fratior. Mereu ala mai mic ia bucata cea mai buna" (sunt si execeptii si ea stie asta acum), n-avea nimeni curaj s-o contrazica (nici acum de altfel).
Asadar Bibi n-are frati sau surioare, in schimb domnul din imagine are. Sunt sase cu totii, puteau sa fie 18, numai ca 12 au murit inainte de a implini cate un an fiecare. Au fost cate unul, cate una, cate doi (de doua ori), cate trei (o data) si  primul de a trait a fost "vandut" pe un pol. Domnul e cel mai mic si cel mai nastrusnic. Cand una dintre fete era petita, fratele mijlociu sosii cu strigate in mijlocul "afacerii" ("eu iti dau fata.Tu ce dai? Alea mai mari au fugit, asta mica vrea cu nunta", "Eu ma dau pe mine" zise viitorul ginere- cam asta fu afacerea): "sariti. Valeeeuuu. Se omoara. Fratele cel mare il omoara pe fratele cel mic pentru niste porumbei" (domnul viitor ginere trebuia sa stie de atunci in ce neam se introduce). Nu, nu l-a omorat, drept urmare fratele cel mic inca mai presteaza in domeniu. Problema e alta, una dintre surorile mai mari (toata lumea spera ca odata cu inaintarea in varsta se va schimba: nicio sansa) e hotarata sa-l traga de urechi. Numai ce vazu poza si zise "aoleeeuuu cum sa se pozeze cu fatuca aia? Si Luminita? Sa vezi ce-l trag de urechi, cand l-oi vedea. Cum maaa? Asta face el cu porumbeii", "Pai, l-astepta la capatul tunelului" zise cel, ce candva era viitor ginere, in prezent ginere cu vechime de 42 de ani si 3 zile si cumnatul personajelor principale "si unde mai pui ca si Sandu tau fu plecat prin alte tari", continua el spre deliciul publicului si nenorocul numitului Sandu. "Si-apoi tanti, aia nu e porumbel, e o porumbita colorata si stie el ce face" zise o voce din public.
Pana isi ia domul bataie, am si eu o dilema: mai mare sau mai mic?

Şi totuşi

încep să cred că m-am născut când trebuia.

De când au început piticii să îşi instaleze tabăra în căpşorul meu şi-au mai invitat şi vocile alea, de se contrazic între ele, am zis că trebuia să mă nasc pe vremea lui Ilie Moromete şi eventual să fiu şi o rudă de a lui (nu cred că au apărut chiar toate rudele în roman), numai că în ultima vreme am realizat, că spre binele meu, m-am născut exact când trebuia.

Următorii copii sunt crescuţi, de aceleaşi, ce într-un fel sau altul, m-au crescut pe mine:

unul de bunică, adică verişoara mea (da, s-a măritat la 17 ani cu ungurul- frumos ungur şi de treabă, păcat că l-a nimicit "nemernica", dar tot prahovean a rămas- şi la 18 a născut. Fiică'sa (ce rudă îmji e?) a procopsit-o de tânără cu un nepot şi uite acum, la vârsta de 4 ani jumate, ce-i face bunica:

(da, am tăiat poza să nu apară şi ceilalţi)

şi celălalt, de sor'mea:

Bine că am scăpat de ele, de mică, bine că n-au participat mai mult la dezvoltarea mea şi bine totuşi că m-am născut atunci, altfel azi cu siguranţă eram şefa piţipoancelor.

La Mulţi Ani

Înainte de a se naşte, a avut loc următoarea discuţie:

mama lui: o să-l cheme Leonard şi am să-i pun un nume de sfânt legat de naşi

noi- anu- marin ?:))

m: i-aş spune Ştefan, dar or să râdă copiii la şcoală de el.Am să-i zic Georgian

eu: adică Gheroghe :))

m: nu, Georgian

Şi aşa i-a ramas numele Leonard- Georgian. Am făcut 2 km de deal în cinci minute să văd, dacă a sosit pe lume şi nici n-am vrut să-l văd apoi, când am aflat că e băiat, vroiam o fetiţă, s-o chinui şi să-i fac codiţe. Şi-apoi, când avea doar patru luni, în plină iarnă îl plimbam cu o copaie prin zăpadă, că nu se putea ţine. Şi mai târziu, îi cântam 10 negrii mititei, prin telefon să adoarmă, că doar aşa era împăcat. Şi primul lui cuvânt rostit, n-am să-l uit niciodată.

La Multi Ani nepoateeeeeeeeeeeeeeeeeeeee! Săptămâna viitoare vin la şcoală :D

Alt dobitoc

Spiritul de turma se face simţit mereu, e de-ajuns să treacă unul strada, că taurele şi taurii reacţionează imediat la culoarea roşie

,

dar nici cu ei nu mi-e ruşine. Spuneam, că-mi va trece, până când o să văd alt dobitoc... şi l-am văzut, doar că de data asta aveam şi aparatul pregătit, din alte motive. Aaaa, da şi ştiu că o să sfârşesc tragic într-o zi (şi din cauza asta), mi-a zis-o MIRC şi azi "într-o zi o să te adunăm de pe undeva, dar te-ai mişcat repede", da' MIRC ştie "or să rămână în urma mea nişte poze:P". Aşadar şi azi avem deosebita plăcere să vă prezentăm un nou dobitoc (PH10EZR):
, care nu ştie că dacă ai verde tu, ca şofer şi intri pe o stradă, unde semaforul indică verde, pentru pietoni, EI AU PRIORITATE.

Îmi spunea cinva, că poate a vrut să se răzbune pe cea din maşină. Păi, dacă vrea, îl învăţ eu cum. Acum 10 ani, pe când eram eu tânără covrigăreasă, m-a rugat sor'mea s-o ajut cu ceva. Bun, plecat, rezolvat tot, ascultat bodogăneli şi reîntors. Deja mă gândeam "cum s-o fac să tacă, trebuie să-i dau o lecţie" şi-uite aşa mi-a ieşit în cale semaforul, l-am zărit de la Omnia, că se transformă din verde-n galben. Ce putea urma? Roşu. În mod normal, reduci viteza, în mod anormal (adică modul meu propriu şi pe persoana fizică) accelerezi şi trânteşti frâna exact în faţa semaforului şi-apoi la aceleaşi bodogăneli, dar şi faimoasa replică "te spun tatei", iei privirea nambăr 7 (zâmbet tâmp şi fâlfâit din gene) şi cu cel mai mare calm spui "Vroiai să trecem pe roşu? Dar asta nu e bine". Nu trageţi, că nu s-a lovit cât a meritat, a atins şi ea puţin parbrizul şi i-a picat o sticla de Cola în cap, da' tot nu s-a potolit şi când am ajuns acasă, primul ei lucru a fost să mă pârască. Hmm, femeie în toată firea, mă pâra pe mine, femeie în juma de fire, tatei: "măi tată, tâmpita asta (aşa m-alintă sor'mea) m-a dat cu ţeasta de parbriz". Mama s-a crizat, logic, dar tata, om normal, ştiind ce are la uşă, a întrebat, la fel de calm, "sunt creieri pe parbriz? Dacă sunt spălaţi maşina şi tu zi-mi repede motivele". Puteam eu să-l mint pe tata? Normal că nu şi-am început să-nşir "tot drumul mi-a zis că ne depăşesc şi căruţele, apoi că de ce pun frână, de ce opresc, apoi m-a băgat pe jdemii de ganguri şi gănguleţe, unde doar riveranii aveau loc, m-a blocat maşina gunoierilor din cauza ei, m-a-mbătrânit, să-şi ia permis", iar toată prelegerea mea, avea pe fundal aceleaşi bodogăneli. După clipe îndelungi de analiză, curtea (compusă doar din tata, normal, ca mama dăduse, surprinzător, acelaşi verdict) a decis şi verdictul a fost pronunţat "eu o dădeam jos din maşină". Bietul tata, dacă ar fi ştiut el, ce mă învăţa.

Cocktail de salate

Daca pana acum cateva zile, am crezut, ca au bagat cel mai ieftin orez din lume, pe pietele si-n supermarketurile din Romania si-au dat navala chinezii, altfel nu-mi explic imbulzeala si nebunia, acum am realizat ca unii oameni sunt irecuperabili. Ei sufera de sindromul bagat la mat, mai ceva, decat porcul pana-n Ignat, fixarea tavanului cu privirea, doar doar va pica vreo musca ceva, daca Mosul tot nu a sosit, butonatul telecomenzii si mai ales datul normei peste cap, in contractul semnat cu Mos Ene. Mintea imi debiteaza intrebari peste intrebari, oare oamenii mananca doar de sarbatori, oare dorm doar de Craciun, oare sucul are alt gust acum? Oare sunt nebuna? Hai las' ca la ultima stiu raspunsul. Mi-am avertizat parintii de mult "din doi ca voi nu putea iesi unul zdravan, unul mai nebun, da, deci iata-ma". 

Da, a venit Mosul si la mine, desi i-am zis ca n-am fost cuminte, a venit si Moasa si mi-au dat lacrimile, au venit chiar si rudele in vizita, ce-i drept cam 0,20 %, ca, daca veneau toti, pleseneam de ras. Intai au sosit ale mamei si-atunci am ras prima data. Stai, ca nu de rude, desi intre noi ne permitem orice, ci de expresia mamei "eu v-am zis ca a cantat frasca". Nu stii ce-i aia frasca? Nu-i bai, nici eu n-am stiut prima data, acum zeci de ani, nici ei nu stiau azi, frasca e cotofana, dar mama o tine pe regionalismul ei. Pana s-au dezmeticit ei, ca eu sunt tot eu, yo le-am zis ca intre timp mi-am facut operatie estetica, sa ma transform in Batman, dar nu mi-a reusit, hop si-ale tatei. Bun asa, scaune mai aveam, cu mancarea si bautura stateam bine, chiar era in lucru o ciorba de fasole. Da, ai citit bine, ciorba de fasole, cand altii inca fierbeau caltabosul, noi dadeam cu fasolea-n oameni. Ne-am gandit noi, ca-i buna, elimini caltabosul mai usor. Acusi, da-i sa  le punem oamenilor pe masa ceva, ca nu era de ajuns doar fata de masa si ce-i zic mamei "auzi, dar ia zi-le tu tot ce avem si vezi daca vor ceva, ca eu nu intind degeaba". Sincer, nici eu n-am crezut c-o face, dar n-au trecut doua minute si-am auzit-o "aloo, liniste (era mai ceva, decat C.N in ultima lui cuvantare), noi dispunem de ..., salata de boeuf nu avem, ca nu mananca astia si-a zis fiimea sa nu mai fac tone, pe care sa le arunc apoi, prajiturile nu-s facute de noi, deci puteti manca linistiti, specilitatea casei-vinul de coacaze rosii, produs de tatal copiilor mei (deci sa nu mai avem discutii, tata e tata, a recunoscut si mama), zeama de varza, muraturi si alte cele, pe foc o ciorba de fasole, daca vreti va face si un meniu repede, dar voi sa spuneti ce doriti, ca daca e nevoie mai luam de la vecini". Nici replica tatei nu s-a lasat asteptata "porc am avut doar unul, sunt inca in viata si purcica n-am sacrificat-o, ca ea v-a zis meniul". Ce va spuneam, asa parinti, asa copii, eu deja ma gandeam cum or sa-mi ceara cine stie ce exotice si trebuie sa dau iama prin averea vecinilor. Ce-i drept, mama n-ar fi avut curaj, daca ar fi venit si inaltime sa, varul prin alianta, s-ar fii jenat sigur. Inaltimea sa a aterizat in neamul asta de oameni trazniti, tocmai de la Husi si-i spunem asa, pentru ca are 2, 07 m. La inceputuri, cand sosea pe la noi, vorbeam doar cu braul lui, pana se aseza, ma durea gatul sa ma uit la el. Mintile noastre perfide, gandesc de mult, ca vara mea ii ajunge exact pana unde trebuie, ea are 1, 55m. Iar am dat-o dintr-una intr-alta si-a iesit un cocktail de salate. Daca va intereseaza ce au servit? Bineinteles ca toti au dorit doar specialitatea casei, sucuri si cafea.

Donez vecin deszapezitor

Ma trezesc eu azi, cam pe la a saptea ora si jumatate din zi, mi-azvarl ochii pe geam, la propriu, mi-am luat ochelarii, am deschis geamul si pleosc, inevitabilul s-a produs, aterizare fortata. Ma uit in stanga, in dreapta, pe tavan, nimic, n-am cu sa-i pescuiesc, asa ca-mi trag repede niste itari pe mine si ma avant in Siberia de afara. E frig dimineata, cand itarii sunt de matase si afara-s minus 8 grade. Hai, ca, daca tot am iesit, sa ma si freshuiesc, sa-mi spal ocheanele cu zapada (n-o fi bine, dar uite asa ma pacaleau in copilarie si m-am obisnuit, macar stiu ca ma frec, altii n-au curaj- la zapada ma refer, da?). Gata cu zbenguiala, ca daca mai stau mult, ma cofunda pasarile cu Statuia Libertatii sau cainii cu iapa vreunui domnitor (o fi vreun domnitor ce a avut iapa, nu cal?) si atunci sa vezi distractie. Ce frumos, hai ca ies eu sa fac partie (c-asa-i la sat, nu-ti face nimeni alei prin curte si sensuri giratorii, ti le faci singur, daca vrei), dupa ce imi sorb cafeaua. Cafeaua? Mi-am trantit-o si p-asta in cap, la propriu, dar nu asa oricum, cu ambalaj cu tot, sa simt naibii ceva. Sa ma explic : o ruda (daca e verisoara tatei e o ruda cu nu stiu ce denumire pentru mine) locuieste peste mari, tari, deserturi, emirate, ce sa mai lungim, departe. Si-a primit portia de urari, la vremea plecarii, cat au cicalit securistii o parte din neam, din cauza ei. Ce sa-i faci, s-a maritat si ea si-a plecat dupa barbat, in traducerea lui Gheo, de la bodega din colt "ti-a trebuit #^$%, era satul plin, tu te-ai dus la 2500km, inseamna ca a meritat". Da, stai, c-am deviat mult de la subiect, predicat, complemente si alte cele. Deci, cum spuneam, cafeaua: ruda fara nume, din cand in cand mai revine sau isi ia mama la ea, pe timpul iernii si cum tata-i tata si eu fiica sa (ptiuu, cat mi-s de desteapta), normal ca dispunem si de una bucata sotie sau mama, care a fost daruita, de catre ruda cu un pachet de cafea. Nu stiu ce pun arabii in cafea, habar n-am ce-s firicelele alea, ciulini nu-s, am mancat in copilarie fortat, dar poate or fi, ciulini arabi nu am mancat (triiiinc, nici nu ma mai laud, dar mi-s desteapta), dar deja dupa ce ai sorbit doua guri, parca ti-ai angajat un stol de oameni bautori de red bull (cum le zice astora, carora red bull-ul le da aripi?). Ce dispuneam eu de energie, de ziceai ca-s vreo centrala, ca acum, deja eram hotarata sa mut campiile (pe principiul "si campiile vor mutate, nu doar muntii) si da-i cu cedeaza trecerea pe mosie. Pe mosie, ca pe mosie, dar nu ma apucam acum sa deszapezesc si strada. Neaah, pentru asta exista vecini. Inchiriez vecin, fara stirea lui, de fapt luati-l cu totul, tineti-l voi si pe timp de vara. Asadar si prin urmare, daca nu sunt strazile deszapezite, sunt troiene si alte nimicuri d-astea de-ale iernii, ia-ti un sindacobenzinar. Dezavantaje :daca stai mai sus de el, sau pe alte strazi, pe unde domnul nu masineste, nu prea ai un drum curat, pe timp de primavara-vara-toamna risti sa-ti crape casa, de la atatea masini de mare tonaj si lista cu dezavantaje poate continua la nesfarsit, dar cel mai grav e ca distruge relieful! Candva imi doream, ca atunci cand m-oi duce de rapa, sa ma duc de "Vaile Adanci" (eu cu MIRC le denumisem asa, acum vreo 24 de ani), nu mai am cum, a sosit el si-a astupat tot, c-asa-i in viata, nu-i pentru cin' se pregateste, e pentru cine benzineste.

Pe ce criterii îi aleg?

-Bună ziua. Aş dori să vorbesc cu dl porfesor Ţ.

-Buletinul....

Trec minute bune, in care domnul politist comunitar nota, de am crezut ca-mi scrie în buletin şi culoarea ochilor tatei şi câte femei a iubit.

-Numele copilului?

-Constantin L.G.

-Cuuum?

Repet şi mă gândesc "taci, că ăsta e de-al meu, a făcut legătura repede, că ăsta mic are iniţiale de tv". Greşit.

-Şi dv cum vă numiţi?! (căutând disperat în agendă)

- ...escu. De ce?

-Şi copilul Constantin?

-Da, de ce?

-E imposibil

- Nu, nu e imposibil. Îl cheamă ca pe tatăl lui, iar eu îi sunt mătuşă, dar aş fi putut să-i fiu şi mamă.

-Cum aşa?!

- Păi simplu, aş fi putu fi mama lui, divorţată de tatăl lui şi atunci numele meu ar fi fost escu şi al lui Constantin, logic, nu?

Pe ce criterii aleg poliţiştii comunitari în şcoli?

De la mine, pentru tine

Oare de ce au stabilit, ca ziua de azi să fie ziua Internaţională a Mării Negre? De ce nu, vara?

La Multi Ani Leo! Ţi-am zis ca eşti născut la zi de sărbătoare, ca şi tatăl tău, născut ieri, aceeaşi zi cu Maradona :P

Din nou

Sfântul Dimitrie cel Nou. E şi ziua lor, precum a fost şi ieri, iar cuiva îi place mult şi-i place de zeci de ani, de pe vremea când eu puneam pălării de floarea soarelui pe calea ferată, să văd ce efectul produs de trecerea trenului peste ele. Cert e că, dacă închid ochii, deja văd caseta cu ţiplă albastră, pe ambele părţi şi-l aud pe el cântând, aşa că pentru el, pentru unchiul meu.

Mituta si Dumitru Ridescu - Hai la munca mandra mea

Le-am rezolvat şi p-astea

Că tot mă gândeam cândva, mda se mai întâmplă şi asta câteodată, când n-am ce face, gândesc, oare când or începe Sărbătoarea Vinului de la Valea Călugărească sau Festivalul Sinaia Forever? Am aflat, deşi sunt în aceeaşi perioadă, le-am rezolvat pe amândouă, mă duc la nuntă. Nu a mea, a altora. Ce-i bine? Că nu sunt manele, îmi iubesc rudele, ele pe mine, nu ştiu.

valeriu sterian-Rubedenii

Cine bate seara la fereastra mea?

De mă sperie şi-mi sare inima, săraca, alergam după ea, dar sărea mai ceva decât sare mingia din faţa faţa băieţilor ălora de joacă miuţa la naţionala de fotbal. Răspuns, nu, nu e niciun Ionel şi nici măcar vreo colegă de tavă, să "turnăm" vreun film (adică să luăm sidiul cu filme şi să-l turnăm într-o găleată), e ..., dar să nu începem cu sfârşitul, să detaliem, ca să vă daţi seama.

Aşadar, noapte, aproape de o altă zi. Unii dintre băştinaşi sunt pe stradă cu alţi intruşi, eu ca orice om normal al zilelor noastre stau pe mess, că era ocupat hamacul şi mă gândesc să râd şi să-i sperii, caut basmaua a mai bună, rămasă moştenire tot de la mamaie, îmi dreg voce, îmi aleg cuvintele cu grijă să semăn tot mai mul cu hăup. Cum nu ştiţi cine e hăup? Hăup, alias hop, printre cei mai în vârstă, care au învăţat rusă şi nu engleză, e Speranţa, vecina noastră. Nu crede acum "tată, ăştia sunt cei mai mari norocoşi", neah, hăup ne-a distrus visurile copilăriei multora dintre noi şi nci acum nu şi-a schimbat obiceiurile. De exemplu:

H:- fir-ai al... de câine, fă-i ceva că latră

eu către câine: - miaună mă

H:- tu nu auzi cum latră câinele ăla?

eu:- ba da, dar d-aia e câine

H:- fă-i ceva

eu (deşi acel căine îmi apără averea pe flancul din spate, iar eu mă situam în punctul S, adică pe stradă, distanţa aproximativă, circa 30 metrii): taaaaaci!

Şi-a tăcut săracul.

H:- de ce strigi la el?

Hăup are mai multe personalităţi, după cum vedeti şi de la om, la neom e doar un pas.

H:- ai ... copii, nu se pot juca în alta parte?

Ea:- nu, se joacă în faţa porţii lor

Exemplele cu şi despre hăup, pot continua la nesfârşit, dar acum aveam altceva de dezbătut: cine a făcut să-mi sară inima? Deci, cum eram eu transformată în hăup, sună telefonul "fetiţa junglei ieşi repede la poartă". Prima săritură a inimii, băştinaşii nu sună noapte, decât în cazuri grave. Cum vreumrile s-au schimbat, la cârma satului sunt alţii, antena aia, care ar fi recepţionat semnalul pentru telefoane mobile nu a mai fost instalată, iar la anunţurile de la pierderi şi troc" schimb 2 duble de grâu şi 7 căpiţe de fân, cu semnal", nu a răspuns nimeni. Convorbire întreruptă brusc, eu încerc să sun, mă loveşte vocea suavă cu momentul, poate data viitoare îmi dă o clipă, că m-am săturat de momente, când fereastra fu atacată de ... de un degeţel de nepot, am aflat apoi, dar inima şi somnul n-au ştiut din prima si tare greu le-am recuperat pe amândouă. Aşa mătuşă, aşa nepot.

Abu Marzook Whafukama-Doin

sau Abdalla the Kenyan. Ce e asta? Numele meu de teroristă, primul e numele meu, dcn, iar cel de-al doilea fetiţajunglei13. Pentru că tot spuneam aici despre numele meu, de manelistă mică, s-au găsit nişte oameni, cu vârstă respectabilă :) să-mi arate şi asta. Totuşi e cam scurt, mă gândeam că în sfârşit îmi iau vărul la lungimea numelui, văr ce se intitulează Muhamed al Zuckar Al Zuckery Al Hamuza Al....încă vreo 7 Al d-ăştia (nici el nu cred că mai reţine, d-apăi eu), pe scurt Zucu. Poate am sa pun vreodata mâna pe C.I-ul lui, tare sunt curioasă, dacă-i are loc numele, nu de alta, dar acuşi ceva vreme, numele meu n-avea loc decât pe jumate în buletin. Îmi tăiaseră identitatea, bine ca nu mi-o luaseră.

Suntem de la ţară

Perioada 14-18 iulie fost foarte plină pentru mine şi am cam pierdut noţiunea la multe. Am înţeles că am ratat o caniculă, adică un nou cod galben, dar de data asta de căldură. Codul mov când o veni şi cum o fi? Eu şi cheef ne întrebam de mult asta. Am ratat dozatoarele de apă din oraş, că mi-aş fi dorit să văd dacă erau la umbră sau la soare, să ştiu dacă luam apă pentru supă sau să mă răcoresc, MIRC mi-a zis că am ratat vaporizatoarele (umidificatoarele) de apă din Ploieşti, oricum auzisesem despre ele, la informaţii nu am renunţat. De fapt dacă am pierdut astea, nu am ratat nimic.
Aşadar, după cum spuneam mai devreme, am recuperat cu băştinaşii. Săracii, ei nu au ratat canicula ca mine şi simţeau nevoia să se răcorească. Aşa că am luat mâncare (apropo, tot nu se găseau mici la Metro ieri şi azi am observat că nici în Plopeni, deci, ori ăia din Plopeni sunt plini de bani şi o ţin numai într-un chef, ori patronii s-au gândit că dacă e criză, nu mai trebuie să bage marfă), pături, băutură şi ce a mai găsit fiecare pe acasă (o ceapă, o dudă), dar mai ales tone de râs şi bună dispoziţie şi am plecat. Eu am luat şi nişte stânci în gură (nu-mi erau de ajuns pietrele), că nu mai fusesem de ani de zile pe acolo. Ajuns, instalat, încins foc, vorbit si cu niste rude de ale lui Becalli:

asta cred că era vreo verişoara mai tupeistă, că îşi dăduse şi coarnele pe spate pe principiul "şi ţi-ai lăsat mândră coarnele pe spate/ să te cunosc capră de departe" (nu e prea mare diferenţa între unele fete şi capre) şi nici nu mai pleca, stătea la poze precum "divele" :

Şi a început ploaia. Ce fac oamenii când începe ploaia? Se ascund aţi răspunde voi, dar noi spunem altceva:

Cum eram deja sătui am trecut la jocuri şi porunci, dar cum nu le puteam executa din cauză că era lume foarte multă şi nu vrem să ajungem pe you tube (n-am mai scăpa de fani apoi), ne-am reîntors în jungla noastră, unde era şi soare :)). Înainte să plecăm am zărit-o pe doamna, care îşi mascase genunchii să nu fie recunoscuţi:

Şi cum am renunţat la afacerea cu dude (vă spun altădata de ce), am zis să deschidem o afacere cu vâsc în toiul verii, tonul l-a dat o ea:
, au continuat ele, după cum împingeau pomul, am crezut ca vor să-l scoată din rădăcină:
, apoi eu:

bineînţeles că cel mai în vârstă (deci de la el ar trebui să învăţăm multe) a luat liftul şi a reuşit să ajungă la pomul lăudat (s-a chinuit degeaba că fetili au uitat vâscul acolo)
, iar ceilalţi nu au încercat. Ce a urmat apoi nu vă pot arăta, dacă filmările alea ajung pe mâna cui nu trebuie, sigur ne trimit forţat în vacanţă la Ojasca sau Voila, salonul irecuperabili.
Azi v-am plictisit, scuze.

Desperado - "Suntem de la tara"

Cine-i şeful ?

Am trăit s-o văd şi p-asta. Primiţi plocon de mama(de la rude) cu ceva vreme în urmă, ăştia mici de mai jos au pus-o de nişte ouă pentru perpetuarea speciei. Doar că la ei e altfel (sau poate nu):
-ea dă sfaturi şi el execută:

- parca îmi zicea sfidător: "eu sunt şefa aici"

-"no coment, fară poze"

Mâine vă provoc la un pariu :)

Efectele caldurii

Caldura e de vina sau poate nu. Dar dat fiind ca v-am mai spus ca vara imi da mari batai de cap, azi noapte iar am comis o ilegalitate si mintea mea a creeat alte intrebari. Daca eu sunt ruda cu el si el s-a insurat cu ea( de 20 de ani), iar ea e nepoata lui X, inseamna ca eu sunt neam cu X? Ce rude sus puse am. Nici nu mai stau sa ma gandesc la alte legaturi d-astea ca mi-e ca descopar ca verisoara mea prin alianta (adica sotia varului meu) fiind englezoaica s-ar putea sa fie nepoata Reginei Elisabeta. Hai ca asta nici nu va trecea prin cap.