sâmbătă, 7 septembrie 2013
Din copilăria mamei
sâmbătă, 15 decembrie 2012
Sâmbăta cu amintiri
joi, 23 iunie 2011
44 de bune si rele, nu numai miere
Aaaa, dacă-i doar cununie civilă, nu se pune?
Bun, atunci să ne gândim la nunţile din post. Ce te faci (în zilele noastre nu se mai pune, nu mai e la modă şi pentru bani, ei acceptă orice), dacă realizezi prea târziu că nunta ta pică în post? Obţii o aprobare de la Patriarhie şi-apoi sănătoşi să fim cu toţii, şi participanţii şi protagoniştii şi viitorii omponenţi ai familiei. Da' vedeţi voi, apar superstiţiile şi vaietele, că vezi Doamne numai dezastru, numai trăsnete şi fulgere, că Doamne Doamne n-o să fie de acord cu nunta asta.
Numai că sunt 44 de ani.
44 de ani şi trei pahare diferite, chiar dacă nu sunt adecvate, roşu pentru el, că aşa i-a plăcut, auriul ei, că aşa şi-a dorit şi cel din mijloc ei, ce a apărut cu 11 ani mai târziu, c-aşa a simţit.
vineri, 1 aprilie 2011
Si-un altfel de 1 Aprilie
marți, 7 decembrie 2010
vineri, 4 iunie 2010
Am vrut, am primit
Eu? Eu mi-am dorit un frate, cam in aceasi perioada, in care si-a dorit sor'mea. N-am primit nici eu. Si mai mi-am dorit sa o vad pe mama cu parul lung sau semilung, dar nu i-am cerut-o niciodata. Pana acum cativa ani, pe mama n-am vazut-o decat cu tocuri, vopsita, "aranjata" si-o auzeam spunand mereu "nu stiu cu cine semeni asa baietoi, uite-te la sor'ta cum se aranjeaza".
De ceva ani, mama nu se mai vopseste si-mi zice "sunt alba din tinerete, de ce sa ma ascund?" si de vreo doua luni i-am zis si ce-mi doresc. Nu puteam s-o fac mai demult? Ba da, ca am primit, am vazut-o si eu pe mama cu parul prins in coada:
joi, 1 aprilie 2010
Azi e-ntâi
Reţine bine numerele astea, cu siguranţă or să iasă câştigătoare la 6 din 49. Nu ştiu când şi e posibil sa iasă şi separat, deci nu garantez câştigul.
Asta nu e o păcăleală de 1 Aprilie, n-ai să găseşti la ora asta ceva, ca pe seară să îţi spun că "ţeapă, e 1 Aprilie". Nu, păcălelile cele mai bune, mi se par cele directe, să vezi şi faţa omului, să-i vezi reacţia şi azi ştiu că sunt pândită, mai abitir ca-n alte dăţi şi persoana, care regretă cel mai mult că nu lucrez e MIRC.Mi-a şi zis-o, dar ce nu ştia el e că eu, dacă lucram azi, schimbam traseul, deci păcăleala şi-o făcea singur.
Păcăleală nu-i nici faptul că azi e ziua păsărilor- dacă vedeţi stoluri, să ştiţi că-i vreo petrecere.
Superstiţiile pentru ziua asta m-au distrat mereu, cică, dacă:
- faci păcăleala după ora 12 ai ghinion- d-aia i-am făcut-o lui MIRC anul trecut pe la 16.
- te însori azi te ţine nevasta sub sanda toată viaţa- nu-i lua încălţăminte, las-o să meargă desculţă.
- nu păcăleşti pe nimeni azi, tot anul până la celălalt 1 Aprilie vei fi tu cel păcălit- chiar zilnic, chiar tot anul?
- o fată frumoasă reuşeşte să te păcălească trebuie să o iei de nevastă sau să-i devi iubit- asta ce înseamnă, că dacă eu (vă rog să observaţi modestia) păcălesc azi un bărbat, el poate crede că îi fac cereri în căsătorie?
Dar dacă te-ai născut azi eşti păcălici? Aşa-mi spunea cineva, dar nu cred, ce Duckadam e? Staţi că nu m-a invitat la chef, am eu motivele mele, pentru care ştiu că-i ziua lui azi.
Deci motive:
- La Mulţi Ani pentru că şi datorită ţie, mi se adresează mie urări de ziua mea, pentru că am fluierat înainte să vorbesc, tot datorită ţie, pentru că multe, dar mai ales pentru că exist:
- naşei, pentru că am nume de judeţ
- lui nea Ene miliţianul, că într-un fel sau altul a contribuit la dezvoltarea mea fizică ( când era vorba de mâncare pentru copilaşi) şi că am cea mai minunată colegă, fiica lui.
- şefului, că-i cu bun simţ.
- şi celor ce ajung p-aici şi serbează azi ceva (doar azi fac şi pentru alţii urări, că-s darnică)
vineri, 26 martie 2010
Prima dată
vineri, 12 februarie 2010
Relaxare
joi, 21 ianuarie 2010
De ale oamenilor
sâmbătă, 26 decembrie 2009
Cocktail de salate
Daca pana acum cateva zile, am crezut, ca au bagat cel mai ieftin orez din lume, pe pietele si-n supermarketurile din Romania si-au dat navala chinezii, altfel nu-mi explic imbulzeala si nebunia, acum am realizat ca unii oameni sunt irecuperabili. Ei sufera de sindromul bagat la mat, mai ceva, decat porcul pana-n Ignat, fixarea tavanului cu privirea, doar doar va pica vreo musca ceva, daca Mosul tot nu a sosit, butonatul telecomenzii si mai ales datul normei peste cap, in contractul semnat cu Mos Ene. Mintea imi debiteaza intrebari peste intrebari, oare oamenii mananca doar de sarbatori, oare dorm doar de Craciun, oare sucul are alt gust acum? Oare sunt nebuna? Hai las' ca la ultima stiu raspunsul. Mi-am avertizat parintii de mult "din doi ca voi nu putea iesi unul zdravan, unul mai nebun, da, deci iata-ma".
Da, a venit Mosul si la mine, desi i-am zis ca n-am fost cuminte, a venit si Moasa si mi-au dat lacrimile, au venit chiar si rudele in vizita, ce-i drept cam 0,20 %, ca, daca veneau toti, pleseneam de ras. Intai au sosit ale mamei si-atunci am ras prima data. Stai, ca nu de rude, desi intre noi ne permitem orice, ci de expresia mamei "eu v-am zis ca a cantat frasca". Nu stii ce-i aia frasca? Nu-i bai, nici eu n-am stiut prima data, acum zeci de ani, nici ei nu stiau azi, frasca e cotofana, dar mama o tine pe regionalismul ei. Pana s-au dezmeticit ei, ca eu sunt tot eu, yo le-am zis ca intre timp mi-am facut operatie estetica, sa ma transform in Batman, dar nu mi-a reusit, hop si-ale tatei. Bun asa, scaune mai aveam, cu mancarea si bautura stateam bine, chiar era in lucru o ciorba de fasole. Da, ai citit bine, ciorba de fasole, cand altii inca fierbeau caltabosul, noi dadeam cu fasolea-n oameni. Ne-am gandit noi, ca-i buna, elimini caltabosul mai usor. Acusi, da-i sa le punem oamenilor pe masa ceva, ca nu era de ajuns doar fata de masa si ce-i zic mamei "auzi, dar ia zi-le tu tot ce avem si vezi daca vor ceva, ca eu nu intind degeaba". Sincer, nici eu n-am crezut c-o face, dar n-au trecut doua minute si-am auzit-o "aloo, liniste (era mai ceva, decat C.N in ultima lui cuvantare), noi dispunem de ..., salata de boeuf nu avem, ca nu mananca astia si-a zis fiimea sa nu mai fac tone, pe care sa le arunc apoi, prajiturile nu-s facute de noi, deci puteti manca linistiti, specilitatea casei-vinul de coacaze rosii, produs de tatal copiilor mei (deci sa nu mai avem discutii, tata e tata, a recunoscut si mama), zeama de varza, muraturi si alte cele, pe foc o ciorba de fasole, daca vreti va face si un meniu repede, dar voi sa spuneti ce doriti, ca daca e nevoie mai luam de la vecini". Nici replica tatei nu s-a lasat asteptata "porc am avut doar unul, sunt inca in viata si purcica n-am sacrificat-o, ca ea v-a zis meniul". Ce va spuneam, asa parinti, asa copii, eu deja ma gandeam cum or sa-mi ceara cine stie ce exotice si trebuie sa dau iama prin averea vecinilor. Ce-i drept, mama n-ar fi avut curaj, daca ar fi venit si inaltime sa, varul prin alianta, s-ar fii jenat sigur. Inaltimea sa a aterizat in neamul asta de oameni trazniti, tocmai de la Husi si-i spunem asa, pentru ca are 2, 07 m. La inceputuri, cand sosea pe la noi, vorbeam doar cu braul lui, pana se aseza, ma durea gatul sa ma uit la el. Mintile noastre perfide, gandesc de mult, ca vara mea ii ajunge exact pana unde trebuie, ea are 1, 55m. Iar am dat-o dintr-una intr-alta si-a iesit un cocktail de salate. Daca va intereseaza ce au servit? Bineinteles ca toti au dorit doar specialitatea casei, sucuri si cafea.
luni, 7 decembrie 2009
Sfanta Filofteia
7 Decembrie- crestinii ortodocsi sarbatoresc azi Sfanta Filofteia- Ocrotitoarea Tarii Romanesti. Nu se stie cu exactitate, daca era din neam de romani sau de bulgari, numele sau traducandu-se prin "iubitoarea de Dumnezeu". Una din indatoririle ei era de a duce mancare tatalui ei, dar intalnind in cale saraci, ea le impartea din mancarea aceasta.Intr-o zi, pe cand avea 12 ani, tatal ei afland asta, a lovit-o cu o barda, ranind-o grav la un picior. De atunci, Mucenita si-a inchinat viata lui Dumnezeu.
In traditia populara, se spune ca ea este o sora mai indepartata a Sfantului Ilie, de aceea i se mai spune si "aducatoarea de ploi", ca este ocrotitoarea copiilor si a fetelor, pe care le ajuta sa se casatoreasca si sa duca o viata linistita.
Sunt melodii, ce-mi plac si care ma duc cu gandul la Filofteia, de cand ma stiu, desi o Filofteie a murit in anul nasterii mele, povestea mortii ei, in cantecul acesta.
Poate ca nu ti-am aratat indeajuns cat te iubesc, poate ca nu m-ai inteles, poate ca multe, dar pentru tine "tanti Fili, fai fata, as ... (si-aici sper ca stii, sper ca simti), precum si pentru ea, o alta Filofteie, as fi "deraiat trenul", desi Michiduta ma deranja si ma facea sa plang.
"Fai fata, pentru tine, cu mult drag, de la mine. La Multi Ani":
