şi putin mai jos, după savurarea celui mai gustos nes (cu apă de izvor rece)
la nişte grade Celsius, care, surprinzător, nu-mi produceau frig, din contră, eram doar în pantaloni scurţi şi-un maieu
şi când cele de mai sus stăteau la adăpost, doar zâmbăreaţa aştepta ca să-i sorb cafeaua, cu binoclul, pe Cheile Bicazului:
Când o să intru în posesia pozelor, o să vedeţi ce probabil nu s-a mai văzut, acolo.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu