Am ajuns la o concluzie. Concluzie de a mea, ce poate rezulta? O intrebare, normal: "de ce toata lumea sarbatoreste ziua de nastere, dar nimeni nu sarbatoreste noaptea de nastere?"
Unde te duci bre?
Pai, ma duc la Gheorghe, la noaptea lui de nastere.
Tiii, va dati seama ce cul?
Propun ca eu si cei 9 milioane sa ne serbam noaptea de nastere. Hai, nu toti 9, dar macar vreo 3 s-or fi nascut noaptea, ca si mine.
Ce naiba propun? Eu nu mi-am aniversat niciodata ziua. Cand se pregatea mama, cu putina vreme inainte sa fac 18 ani ,am intrebat-o "dar pe mine ma invitasi?". Am vazut-o cum se transforma, saraca mama, a stiut ca vorbesc serios, cand i-am zis "inviti pe cineva, eu nu particip, plec d-acasa-n ziua aia". Mai trecuse si cu altul prin asta, dar am aflat mai tarziu, asa ca s-a potolit.In saptamana premergatoare zileu suna telefonul mai ceva, decat la CFR candva, toti erau suparati "da' pe mine de ce nu m-ati chemat". Saraca mama, repet, radea si spunea "nebuna pleaca d-acasa, daca dam chef". Si-asa a fost, nebuna (je) a plecat. N-a organizat nimeni nimic, dar m-am trezit cu juma' din neam pe batatura. Sa fiti sanatosi le-am zis, m-am urcat intr-un Trabant si dusa am fost. Fusei la big brother si deja ma gandeam ce-oi gasi acasa, la ce muzica se auzea prin telefon, cand ma sunau de-acasa. Distanta nu era mare, vreo 30 de minute, de mers pe jos, dar mi-au respectat decizia. A doua zi, in drum spre casa, toti ne intrebau "ce nunta a fost aseara pe la voi?" Nu stiu, n-am habar, n-am fost acasa, dar am aflat repede, nicio nunta, doar patru oameni, ce aniversau, pe cineva, care lipsea.
Deci, cine-i nascut noaptea, poate spune, ca-si aniverseaza noaptea nasterii?
5 comentarii:
De fapt eu zic ca e un paradox- spunem zi de nastere, dar cel mai tare srbatorim noaptea...
Revin cu o curiozitate..nu ai regretat ca nu te-ai sarbatorit? sau ai facut-o dar ai preferat alt mod?
eu, din păcate, nu-mi pot aniversa noaptea de naştere. de ce? cum DE CE??? că m-am născut la 13.30 :)) deci, vreau nu vreau ... tot ziua o serbez.
:)
PUP.
CU DRAG,
.
Frumos. Ma regasesc in ceea ce spui. Si eu fug da acasa cand vine ziua mea de nastere. Pana acum nu stiam de ce... uite ca am aflat: si eu m-am nascut noaptea, de aia!
artemis- am vrut sa scriu si ca-i paradox.Noi sarbatorim mai mult noptile,decat zilele,dar asta e.
Nu am regretat si nu regret nici astazi.N-am sarbatorit niciodata ziua mea si ma simt bine :)
the Adviser- ma bucur ca nu sunt singura :)
Trimiteți un comentariu