Tata, de când mă ştiu eu, a fost la fel, slab.
Mama, după ce a ieşit la pensie, s-a dezvoltat un pic, dar tot au femeile cuvinte de laudă, despre corpul ei (la anii ei să nu fie nevoită să poarte sutine, ca să-i stea ăia mici adunaţi şi nu peste umăr, cică e de bine).
Tata e încă slab şi-a albit târziu, după ce a ieşit la pensie.
Părinţii mei au doi copii (legitim, că nu ştiu, dacă tata mi-a făut şi vreun frate pe undeva) şi un nepot.
Eu, când mi-am văzut primele fire de păr alb, am început să râd şi-am zis "uite ce înseamnă să treci prin viaţă".
Sor'mea, când şi-a văzut primele fire de păr alb a început să urle. Avea 16 ani. La 22 deja, dacă nu se vopsea, era preum e mama aum, albă.
El are aproape 17 ani:
N-a stat nebunul la poză, că e mult mai alb, decât pare.
Aşă că totul e genetic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu