Pentru sufletul meu

     La Circ...
      Un accident banal -
     Un acrobat,

     Un salt mortal
     Si...
     Acrobatul nu s-a mai sculat...

Alamurile din orchestra au tacut,
Iar clovnii din arena au tipat...
Dar publicul din staluri n-a crezut
Ca poate fi si-un accident adevarat
Si-a fluierat...
Zadarnic -
Mortul n-a mai inviat...

Pacat de el!...
Era un tinar acrobat frumos,
Cu corpul tatuat de sus si pina jos,
De care publicul se minuna,
Cind il vedea-ndoit ca un inel,
Sau cind pe bara fixa se-nvirtea
Ca o morisca de cafea
Cu balerina linga el!...

Dar balerina nu-l iubea!...

Povestea lui?
Hm!...
Povestea mea -
A mea,
A ta
Si-a altora!...
Acelasi accident de circ banal...
O zi relache,
Si-apoi, la fel,
Cu-aceeasi balerina linga el,
Alt acrobat...
Alt salt mortal!...

 Dacă mă-ntrebi, de am lăcrimat, azi, am să-ţi spun că Da. Fără a-mi fi ruşine, recunosc că n-am plâns, pentru ceea ce se-ntâmplă-n ţara, în care locuiesc, ci pentru că mult l-am mai iubit pe omul ăsta:

   Şi da, ştiu că şi Toma ar fi făcut nişte ani (nu la fel ca nea Jean, cum am citi şi auzit, pe anumite site-uri/ la anumite posturi de radio), dar mult mai mult l-am iubit pe nea Jean: