vineri, 3 august 2012

Pe pariu, că se poate şi 100 %?

           Ca majoritatea oamenilor, pe care o cunosc, m-am săturat a fi o minge de ping-pong, de tenis sau de ce vreţi voi. Ne pasează politicienii ăştia, de la unii la alţii şi din alegeri în alegeri, din ce în ce mai puternic. Ba suntem vii, ba suntem morti, ba suntem ciumpalaci, ba suntem laşi. Şi poate, că-ntr-un fel, au dreptate, dacă noi nu reacţionăm, dar singura dată, când sunt sinceri, e atunci, când se acuză unii pe alţii, că-s mincinoşi.
            Unde mai pui, că ba suntem un număr de oameni cu drept de vot, ba suntem alt număr, ba trebuie să fie nu ştiu cât la sută, ba altfel, dar, tot sincer, cred că, dacă am fi întrebaţi într-un referendum, care dintre politicieni ar trebui închis, prezenţa la urne ar fi de 100 %. Chiar şi ei s-ar numi între ei.
           În dictatură, cineva te foloseşte, cum vrea, în democraţie ai dreptul să-l alegi, pe cel care o să te folosească, după cum vrea el, dar noi nici p-ăsta nu îl mai avem.

Niciun comentariu: