Şi tăiai, tăiai, tăiai, descusui, descusui.
Şi renunţai, renunţai, renunţai, că mi se făcu lehamite de câte văzui în jur.
Zilele trecute o făcui iar şi mi-amintii de primii ani, de după '89, când ne făceam tricouri cauciucate de unică folosinţă sau mai bine zis, stricam tricouri.
Decupam dintr-o foaie de matematică, cuvântul Adidas şi imprimam pe tricourile negre cu pastă de dinţi, iar pe cele albe imprimeul era din cremă de încălţăminte.
Normal că devenea tricou de unică, era jalnic după prima spălare.
Dar,parcă mi-aş da toată viaţa de acum înainte, pentru o zi cu tricoul de altădată.
