Să nu uit, că tot nu vă interesa ce scrie mai sus, nici ceea ce urmează, dar simt nevoia să vă spun. Acum vreo două săptămâni toată lumea-şi dorea să vină primăvara, acum c-a venit, ce găsesc eu ca mesaje offline, de la oameni dornici de primăvară, în afara faptului că s-au plictisit unii şi-au deschis palntaţie (cică să le dau voturi p-aici, sunt vreo 5 ce au plantaţii, următorul mesaj de la ei cred că o să fie vreun anunţ, prin care-mi spun că o caută pe sclava Isaura), alţii caută soldăţei, pentru debara (şi-au impresia că eu îi am sau că am să-i recrutez p-aici). Asta ma face să mă întreb iar: cum e să te plictiseşti?
sâmbătă, 20 martie 2010
O amestecătură de idei
Doamnelor, domnilor, domnişoarelor, pe scurt lumeee, populaţieee, a luat fiinţă grupul oamenilor, care vor să mă bată, chiar dacă nu se cunosc într ei. Şi nu mă refer la oamenii, ce vor să îmi închidă gura, grupul acela, cred că e de mult, ci la grupul oamenilor, ce vor sa mă bată de drag. Motiv au, nu zic nu, dar nu consider că-s eu principala vinovată şi-mi e greu să-i conving pe unii dintre ei. Cert e că invitaţiile erau gata, toţi erau pregătiţi să schimb măsura, eu eram deja în al 13-lea cer, doar că, în momentul în care-mi lipseau vreo câteva sute de grame, pentru cheful de 50 (da, ai citit bine, grame şi trebuia ţinut cheful de 50 de kg, că e aşteptat de mult), ele s-au gândit s-o ia în minus şi-au scăzut, precum cotele apelor Dunării sau mai bine spus, precum scădeau temperaturile astă iarnă şi-acum toţi vor să mă bată. Numai asta aud "ce ai slăbit aşa? Te bat". C-am slăbit, am observat şi eu înaintea lor, dar n-am eu toată vina, de mâncat mănânc cât 13 (un fost şef îmi zicea mereu "eu cred că tu eşti toată un stomac, eu dacă aş mânca atât aş depăşi Casa Poporului", oricum şi el aşteaptă cheful ăla şi e înscris în grupul bătăuşilor), analizele-mi sunt perfecte (nu m-am riscat să fac şi la cap), problema e alta, la cât de mult îmi place iarna, ca anotimp, pe-atât de mult slăbesc. Cică oamenii se îngraşă iarna, ei bine eu nu, eu slăbesc, din cauză că nu am activitate prea multă. Am serviciu, muncesc, fac mişcare, am un cort, fac curat în el, dar cât pot să mă mişc? Mă zbengui prin zăpadă, dar cât? Merg pe jos câţiva kilometri zilnic, pentru că aşa vreau eu, dar tot nu îmi sunt de ajuns. Şi toată lipsa asta de mişcare mie-mi dăunează, eu dacă stau obosesc. Da, ştiu că-i ciudat, dar dacă am avut activitate, de când mă ştiu, consider că asta e explicaţia acum. Azi am petrecut afară 12 ore, deci încep cura de îngrăşare şi ca să am succes am să-ncerc să îngrop şi bunul simţ, c-aşa mi-a recomandat doctora "fii mai nesimţită şi ai să reuşeşti", dar nu mi-a dat şi reţetă.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
Pai ma inscriu si eu in grupul ala. Unii se ingrasa de nu mai pot si tu ce faci? Strici regula? :))
@Lillee- recuperez repede,sper :))
Eşti pe dos faţă de mine :D Eu nu ştiu ce să mai fac să nu mă îngraş :D
Trimiteți un comentariu