Miruna

Fiecare om are glumele lui cu alţi oameni. Glume înţelese doar de el şi ceilalţi oameni (cei cu glumele).Şi la astfel de glume râd, normal, şi râd şi râd, iar ceilalţi se tot întreabă de ce şi unde e virgula, de nu le dă şi lor rezultatul la fel.

Ştiţi vorba aia cu "prostul râde de ce-şi aduce aminte?". Eeee, dacă n-o ştiţi aţi aflat-o acum. Vedeţi voi, azi fusei eu în rolul prostului, că mi-amintii de glume, din categoria aia, de găteli cu o mână, de legănat copilul cu un picior, de scris pe blog cu altă mână, de ars ciorba (da, ce te uiţi aşa şi ciorba se arde. Ce-i drept performanţa asta a reuşit-o altcineva, cu vechime în bucătărie) şi altele. Şi râdeam aşa ca crocodilul, când zâmbeşte cu toţi dinţii şi zău, dacă puteam să dau vreo explicaţie.
Vedeţi voi, postarea asta e aşa, specială, înţeleasă doar de nişte oameni.
Băi Zamă, dacă-mi poţi explica tu cum deodată a început fetiţa asta să-mi citească de Miruna, eu îţi zic cum se arde ciorba:

Şi iculicei cum se drege.
P.S- datorită evenimentelor, această postare ar putea fi citită de oamenii respectivi abia peste trei luni sau chiar de către Miruna. Ştiu ei de ce.