Asta nu-i nici leapsa, nici oracol, ci-i un fel de autobiografie-interogatoriu. Adica sa recunosc eu si laptele, ce l-am supt de la mama. Regret, n-am prea supt-o in copilarie.
Nu stiu ce-o iesi, dar aici si aici a iesit ceva.
Eu am mai zis, sub alte forme, ceea ce spun acum, scuze ca ma repet, dar pentru cine nu stie, sa-nceapa interogatoriul:
Totul a inceput, intr-o zi sau intr-o noapte, intr-o dimineata sau o dupa amiaza, ca nu mi-am intrebat niciodata parintii, cand m-au conceput. Cert e ca intr-o seara tata i-a zis mamei "daca nu-mi mai faci un tanc pe batatura, eu ma duc la Militie", sor'mea i-a zis mamei "imi faci si mie o surioara?" si uite neamule ca se hotari mama sa ma cazeze in interiorul ei vreo 9 luni si doua saptamani, c-am refuzat sa ies la timp (stiam eu ce stiam).
Pana cand, intr-o noapte instelata (daca credeti asta, inseamna ca sunteti naivi, de unde sa stiu eu cum era noaptea, cand nici mama nu-si aminteste), de ziua pompierilor (dar totusi era noapte), intr-o maternitate luminata, aparui eu, o mandrete de copil, cu ochii mari (modestia e una dintre trasaturile, ce ma caracterizeaza).
Contactul cu viata a fost dur, din primele clipe, mi-am luat primele palme (si eram nevinovata) si-am inceput sa tip (asta era si scopul palmelor). Tind sa cred ca-n limba mea, de atunci, i-am zis si cateva doctorului. Mama s-a speriat, cand m-a vazut si-a-nceput sa planga, de n-a putut-o opri nici tata, cand a sunat-o. Eu cred ca a incercat si centralista, c-atunci nu exista telefonie moderna, dar fara sanse. Si-a plans mama asa, vreo cateva zile, pana s-a lamurit, ca din "micuta cat lingura si neagra" sunt sanse sa devin mai mare, dar baiat n-am cum sa ma fac.Prima iubire mi-am intalnit-o tot acolo, in maternitate, unde mi-am petrecut primele doua saptamani din viata (vreti detalii, le gasiti aici).Cand s-au plictisit de mine, cei de acolo, m-au trimis acasa si-atunci am mers prima data cu o masina, o Skoda 1000MB
Cand implineam doua saptamani, mi-am dat seama ca p[uteau sa fie si ultimile saptamani din viata. Daca nu era tata, sor'mea, ce-si dorea o surioara, dar fusese pacalita, ca are un fratior, se hotarase sa ma ucida cu perna (planul era asa: mama se duce la Vecinul Costel- ca doar avea si ea necesitati fiziologice- sor'mea avea perna din pug pregatita si spunea ca m-am sufocat). Eu cred ca trebuiau sa-i interzica televizorul. Tot in ziua aia mi-am intalnit pentru prima data bunicii.
De la 2 saptamani la 4 ani: m-au botezat (prenume alese de ei, bineinteles, ca eu n-aveam dreptul la opinie atunci). Bautura, lautari, mancare, neamul mare, botezul paru o nunta la vremea aia. Mi-au luat motul sau mi-au rupt turta, ce au facut ei acolo, alt motiv de bautura pentru unii. Am facut vaccin, am ascultat cantece, mi-am facut nevoile si pe mine si mai ales pe altii, mi-au dat dintii, am gangurit, am fluierat, am mers d-a busilea, i-am scos peri albi mamei, l-am obosit pe tata. Pe scurt, i-am cam chinuit pe toti si le-am schimbat vietile.In perioada asta am facut cunostinta si cu MIRC, CVC si restul lumii
4-5 ma-nvata tataie abecedarul, imi povestea in fiecare seara din razboi. Bateam pisicile si eram jucaria tuturor (las' ca ma fac eu mare)
5 ani- m-au dat la gradinita :)) si ma plictiseam. Mancam paste fainoase crude (in forma de floricele sau stelute) si lipici la lopetica.Semanam cu Marius Teicu :))
Undeva in perioada asta m-a dus tata la Orasel si-am zis Buna Seara la toata lumea si nu mi-a raspuns nimeni (dupa ce in prealabil am inceput cu Saru'Mana,dar am crezut ca nu-mi raspund din cauza ca nu ma cunosc). Aveti voie sa radeti, ca a ras si tata, cand mi-a zis "esti la oras, aici nu ti se raspunde"- deh, taranul tot taran.
6 ani- am scapat un pinguin de la etajul 1 al unui bloc din oras si-am stat in balcon si strigam la cine trecea pe strada, ca-i al meu si-i duc la militie, daca mi-l iau, pana mi-l recupereaza var'miu- de la tara, ce sa-mi faci.
7 ani- m-au dat la scoala si-am tinut fortat prima si ultima cura de slabire din viata mea, cand sor'mea cu GM mi-au dat sa beau o litra de otet de mere (va amintiti ca a vrut sa ma ucida, da?)
In toata perioada vietii am fost baietoasa, nu mi-au lipsit arcurile, mingea, masinile, 22 decembrie '89 m-a prins pregatindu-ma de vanatoare.
La 8 ani mi-am vazut bunicii pentru prima data plangand. Vindeam fructe in piata centrala si radeam de doamnele, de se strambau cand auzeau cuvantul agrise.
La 9 ani l-am pierdut pe tataie si-atunci am realizat ca viata e rogvaiv. Niciodata nu mi-am iertat invatatoarea, pentru cum s-a purtat atunci. Forta Steaua, jos Dinamo.Mergeam deja cu IRTA la Cinemascop la filme, mai apoi si la Aro (bine, nu ma duceam cu IRTA pana-n Cinema, strabateam toata tigania de la autogara, pana-n centru)
10 ani se purtau bratarile din "furtunas" de perfuzii, cu diverse lichide colorate in ele si de aici a rezultat CVC- Furtunas, MIRC- Dintosul, eu- bulibasa :))
11 ani- tot ce am facut si in anii ceilalti, minge, fotbal, masini, clincea, 7 cai si noua caramizi, dude, practica agricola, killer, trombon, spagat, roata, aruncatul cu cearceaful de pe o anumita cladire, datul cu sacul, fie vara, fie iarna
Am inceput sa ascult Europa Libera, Vocea Americii si sa tac, c-asa m-a-nvatat tata. Am invatat sa crosetez de la fetele de la mamaie din Malaiesti, ma plimbam singura cu macaraua printr-o hala din UMP si stricam plumbii, pentru prastie. Incepusem deja sa fiu as in materie de antene tv.
12 ani- s-a maritat sor'mea si m-a-mbracat mama in rochie rosie, semanam cu Mireille Mathieu. Cu o seara inainte am invatat sa dansez Brasoveanca, Braul, Sarba Ofitereasca si alte dansuri populare. Pentru prima data am dansat cu tata un vals.
13- ma bateam cu tiganii, ce-si instalasera corturile, undeva la iesirea din localitate si-l sabotam pe pandar, legandu-i toata poarta cu sarma ghimpata
14 ani- a plecat si mamaie si-am vazut cat de rai sunt unii oameni.
17 am vrut sa devin...
18 schimbat planuri (nu regret niciun minut), rugat, invatat multe, nedormit, alergat mult intre 3 localitati diferite cu scopuri diferite (casa-scoala-tata)
20 mi-am scos economiile, ce le aveam pentru permisul auto si masina si am vizitat prima morga din viata mea.
aproape 22 am zis Da
si mai aproape de 22 am zis "de ce? Nu-i drept", dar am mers mai departe, ca doar nu dadeam inapoi.
22 i-am implinit intr-un spital si tot pe-atunci m-am apucat de fumat si baut cafea
23 sau 24 nu-mi amintesc exact, am condus vreo 500 de metri un tir :))
26 si un pic am zis Nu
30 facerea de bine e schimbare radicala de viata
Anul asta, fix de ziua pompierilor pleca ea, inpoi acasa.
Cand eram copil mi se spunea, ca gandesc prea matur, acum mi se spune, ca-s prea copilaroasa, eu cred doar ca viata e rogvaiv si multi stiu bla, bla, bla.
Noiembrie 2010-nu stiu ce ati inteles d-aici, dar ce n-am spus e ca rad, rad, respir, rad si nu uit ca o zi in care nu am zambit macar, e o zi pierduta.
5 comentarii:
hmm ... deci, agrişele chiar există!
eu credeam că-s o invenţie...
agrişe plantez la fermele mele virtuale :))
PUP.
CU DRAG,
.
13 septembrie :)) Sa fii sanatoasa draga mea. am ras si m-am amuzat. tipic tie.
frumos:)
aaaaaa faza cu buna ziua la oras eu am dat o la 15 ani:)):)):))
ce frumos...mi-a placut la nebunie textul asta...
@iculici- exista cu adevarat,am doar albe,e musai sa vii vara in jungla >:D<
@Veronica- 13,da, si Marti :))Multumesc la fel.
@Monica- bun venit in club.Eu ma gandit ca nu-mi raspund la saru'mana,pentru ca nu ma cunosc si sa incep cu Buna Seara,dar tot degeaba :))
Miss Sunshine- multumesc :)
Trimiteți un comentariu