1. Eu nu inteleg expresia aia "ca-n filmele cu prosti" orice mi-ai face.Unii-mi spun ca unele faze-s, ca-n filmele cu prosti, eu le consider altfel.
2. Eu nu rad de necazul omului, decat daca-mi permite, dar n-am mai ras asa, de cateva zile si cum totul s-a terminat cu bine, inca mai rad.
3. Ca-n filmele cu fratii Marx, as putea spune, ca-n filmele cu Fernandel sau Norman, ca-n filmele de comedie si gata.
4. Faza-mi aduse aminte, de alte doua si rasul incepu si mai rau:
A.pe vremea aia, de mult apusa, cand inca pe mingea mea statea scris "Steaua, Belodedici, Camataru, Rica,Geolgau, Tabarcea", unde unii nici n-aveau treaba cu echipa respectiva, intr-un acces de nervi, GM dadu un sut atat de puternic rotundei, incat n-a fost de gasit, oricat de mult am cautat-o si-oricat de multi au fost cei, ce-au facut-o. Deja ne gandeam ca forte mai presus de noi o preluasera, atrasi fiind de coloristica ei sau de numele scrise frumos cu rosu, pana cand, a doua zi, in timp ce ma-ndreptam spre scoala, iar cei de-a X-a reveneau (ca-n perioada aia, erau clasele I- X si cate doua din fiecare) s-a elucidat misterul. Bietul baiat, de-atunci l-am compatimit, cine ar fi crezut ca GM are o forta atat de puternica in sut, ca daca ar fi stiut cineva ar fi fost o noua stea pe marile gazoane.
Dupa cum spuneam, sutand atat de puternic, bietul meu balon rotund (nu era d-ala de 35) prinse un pic de vale si se opri abia la vreo 200 de metri mai jos, undeva pe o insula, degeaba am cautat-o cu lanterne, degeaba am insistat, ca pana la urma tot trombon am jucat in acea seara. Bietul baiat, de mai sus, plecand a doua zi cu ziua-n cap la scoal, bineinteles ca a gasit-o, nou mutat fiind p-aceste coclauri, normal ca n-a recunoscut-o (ceilalti vreo 40 de tineri si copii, ce ne strangeam atunci, ca nu se faceau atate diferente intre varste, o recunosteam si dintr-un milion) si pentru asta si-a luat bataie de la ceilalti colegi, ce m-au intampinat la pranz, cand am pasit pe portile scolii, strigand "am gasit-oooooooo, Evrikaaaa".
B. asemanator cu ce vazui acum vreo ora si jumatate. Acum cativa ani, de-un 21 Mai, pe cand undeva prin Nord-ul Poiestiului era o pizzerie, eram c-un grup de oameni la o ciunga. Toate bune si frumoase, pana cand a inceput ploaia. Nu, ca nu ne-a speriat, numai ca a trebuit sa strangem randurile, ca ploua cu butoiul si trecea apa, prin gaurile prelatei, ce acoperea terasa. Si cum radeam noi asa si altfel, de cealalta parte a bulevardului, un tanar frumusel si plin de el, se avanta cu elan intr-o Dacie. Si pe cat era de mandru si pe cat de sfidator ne privea, uite-asa de umil a fost dupa ce, in loc sa bage in marsarier, a introdus viteza intai si... ati ghicit... a sfarsit direct in vitrina magazinului.
5. Intamplare e asta. Cum stateam eu linistita, intr-un cuib de gugustiuc si incercam sa ma gandesc, fara folos insa, ca era atat de liniste, incat nici gandurile nu aveau curaj sa isi faca aparitia, linistea imi fu intrerupta de o bubuitura. Conform experientei mele, in ale exploziilor surpriza, totul imi spunea ca e vorba de un spray, ce a sfarsit intr-un foc, dar de asta iarna, de cand ramasera oamenii cu sechele, din cauza bubuiturilor, fiecare isi exprima parerea. Si daca tot imi deranjasem linistea si ascultam tot felul de ipoteze, vedeam si ce se-ntampla in diagonala mea, ca-n jur, doar alerga un copil.Si cum ma uitam eu in treisprezece directii, ca sa vad intr-una singura, hop zic, mi s-a stricat vazul de tot, mai bine tac, ca asta mai lipseste sa le zic. Si tac, dar tot acolo ma uitam, pana cand deschid gura mea, in acelasi timp cu altcineva (ea deschidea gura ei, ca doar nu p-a mea) si-atunci am rasuflat linistita, vazul meu e inca in aceeasi stare, 99 % la pamant, dar momentan e bine. Sa va explic pe intelesul tuturor, ca pana acum nu s-a-nteles nimic.
Eu am numai vecini minunati (ca nu prea am). Protagonistul de azi e sotul doamnei B, pe nimeni niciodata n-am auzit zicand "doamna B, sotia domnului cu gaini smechere". Nu, oriunde as fi, oriunde ne-am nimeri impreuna, oricand as spune "M a cules dude din prun" aud replica "M, sotul doamnei B", de parca, daca el nu se ocupa cu litere si legi, nu-i om. Asa, deci iesi omul regulamentar din curtea, pe care o viziteaza zilnic, atunci cand e vremea linistita si saptamanal, cand vine iarna, se asigura frumos stanga-dreapta, din fata nu veana nimic, ca nu batea vantul si portile stateau inchise, lasa masina postata pe partea dreapta si cobori sa-si inchida portile ( a se retine-mai sunt si oameni cu bani si cap, pe planeta,ce nu au ifose de porti deschise prin telecomanda) si-n momentul acela, am crezut ca ma inseala vazul. El inchidea portile, eu vedeam altceva, el mergea agale si cu privirea spre caine si porti, eu tot altceva vedeam, pana cand se-ntoarse cu fata spre masina si vru sa se urce, dar vazu si el acelasi lucru. Ia neica masina de unde nu-i, ca ea porni la vale, exact ca si mingea mea, candva si exact, ca-n filmele de comedie, el fugea si ea mergea. Antrenat cu Doina Melinte, cred, iesi invingator omul.
Nu-i bine sa radem de necazul omului, dar noi nu radem de necaz, radem cu omul impreuna.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu