Am și eu două zile pe an, în care chiar nu vreau să interacționez cu oricine. E de ajuns că în rest mă-nvârt printre pupătoriîncurători și fariseim. Astea două zile chiar le vreau liniștite, într-un fel. Și an de an, bianual, de când descoperiră oamenii din Neanderthal, fîbî-ul, le explic unora același lucru. Exact ca-n spectacolul lui TG, Degeaba!!! Cât trecu din Septembrie până acum? Șapte luni.
Eh, eu am o replică așa, când văd că omul nu pricepe din prima, din a doua, din a treia, "ori te vizitează neamțul ăla des, ori cu scuzele de rigoare, către persoanele bolnave, dar cred că ai un pic de retard. Un pic mai mult chiar." Eu altfel nu îmi explic.
Ieri, de vreo câteva ori, a trebuit să mă uit în buletin să văd dacă nu-s cumva Elena, așa primeam sms-uri nesemnate (de parcă eu eram Mafalda să ghicesc) cu "Lma Elena!" și-așa frumos le-am dat un mesaj de grup (era cât pe ce să scriu "un mass"- pfff, ce-naintai în vârstă), pe la 23:30 "cred că ați greșit numărul, nu mă cheamă Elena!". Cred că-n afara faptului că mi-au zis de toți sfinții, mi-au șters și numărul. Doamne ajută, unde ar fi norocul. În același timp primeam mesaje și de la oameni cunoscuți, dar care mi-s ori vecini, ori rude, dar în ăștia patrujdășiceva ani nu au știut că mă cheamă Câța. Clar dă pă fb e startul, ia să punem două întrebări să aflăm de unde și cum. Răspunsurile ?! Exact cele la care mă așteptam. Și-acum trecând peste bianualele anuale, că nu îmi adaug riduri, că-i scumpă crema (ptiu, bine că scrisei asta, că-mi adusei aminte că nu mă împachetai cu ir-ul cu tămâie. Ce?! Tot o cremă e și asta. Las' c-ajungeți voi la anii mei) mă-ntrebară vreo doi prieteni, șaipiște amici și câteva rude "cum mama lui Țepeș să te eticheteze pe fb cu Lma și y la sfârșit, dar zilnic să fie atât de invidioasă și curioasă neștiind ce faci? Nu realizează că e penibilă?". "No m'interesa, ați putea să mulțumiți voi pentru mine și să spuneți, că nu port numele mamei lui Constantin și că momentan sunt puțin ocupată, trăiesct. Trăiesc propria viată", așa le răspunsei. "Nu, e prea mare amuzamentul" îmi răspunseră mulți.
Acum, trecând peste lecțiile deschise bianuale, ce voiam să vă spun: nu e mai fain să îi trimiți un sms, un porumbel cu bilețel, un răvaș în plăcintă, orice, dar fără "fie ca-ul" și turma?! Întreb și eu ca opinia publică. Nu de alta, dar Bi (alias nașa mică), GM, MIRC, MMS CLC, CDC, CVC, CLG și alții din garda veche de junglași rămaseră pe stilul clasic. Sms, urlat în geam, țap privat.
P.S- dacă aveți vreun Marcel și e și ortodox, să știți că mai aveți timp să-i urați azi.
Eh, eu am o replică așa, când văd că omul nu pricepe din prima, din a doua, din a treia, "ori te vizitează neamțul ăla des, ori cu scuzele de rigoare, către persoanele bolnave, dar cred că ai un pic de retard. Un pic mai mult chiar." Eu altfel nu îmi explic.
Ieri, de vreo câteva ori, a trebuit să mă uit în buletin să văd dacă nu-s cumva Elena, așa primeam sms-uri nesemnate (de parcă eu eram Mafalda să ghicesc) cu "Lma Elena!" și-așa frumos le-am dat un mesaj de grup (era cât pe ce să scriu "un mass"- pfff, ce-naintai în vârstă), pe la 23:30 "cred că ați greșit numărul, nu mă cheamă Elena!". Cred că-n afara faptului că mi-au zis de toți sfinții, mi-au șters și numărul. Doamne ajută, unde ar fi norocul. În același timp primeam mesaje și de la oameni cunoscuți, dar care mi-s ori vecini, ori rude, dar în ăștia patrujdășiceva ani nu au știut că mă cheamă Câța. Clar dă pă fb e startul, ia să punem două întrebări să aflăm de unde și cum. Răspunsurile ?! Exact cele la care mă așteptam. Și-acum trecând peste bianualele anuale, că nu îmi adaug riduri, că-i scumpă crema (ptiu, bine că scrisei asta, că-mi adusei aminte că nu mă împachetai cu ir-ul cu tămâie. Ce?! Tot o cremă e și asta. Las' c-ajungeți voi la anii mei) mă-ntrebară vreo doi prieteni, șaipiște amici și câteva rude "cum mama lui Țepeș să te eticheteze pe fb cu Lma și y la sfârșit, dar zilnic să fie atât de invidioasă și curioasă neștiind ce faci? Nu realizează că e penibilă?". "No m'interesa, ați putea să mulțumiți voi pentru mine și să spuneți, că nu port numele mamei lui Constantin și că momentan sunt puțin ocupată, trăiesct. Trăiesc propria viată", așa le răspunsei. "Nu, e prea mare amuzamentul" îmi răspunseră mulți.
Acum, trecând peste lecțiile deschise bianuale, ce voiam să vă spun: nu e mai fain să îi trimiți un sms, un porumbel cu bilețel, un răvaș în plăcintă, orice, dar fără "fie ca-ul" și turma?! Întreb și eu ca opinia publică. Nu de alta, dar Bi (alias nașa mică), GM, MIRC, MMS CLC, CDC, CVC, CLG și alții din garda veche de junglași rămaseră pe stilul clasic. Sms, urlat în geam, țap privat.
P.S- dacă aveți vreun Marcel și e și ortodox, să știți că mai aveți timp să-i urați azi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu