Sau de ipohondrie?!
Să vă spun de ce nu mi-a vorbit o colegă timp de trei săptămâni (de ce şi-o fi revenit, acum?!?! Mi-era bine fără, cum la fel de bine, mi-a fost de "q" ori, când nu-i conveneau răspunsurile, pe care i le dădeam):
pentru că, după ce m-a-ntrebat de zeci de mii de ori, ce fel de pastile iau, spunându-mi tot de zeci de mii de ori, că le-ar avea şi ea p-acasă, dar nu e sigură, apoi demonstrându-mi că le are, dar că expirau la început de Ianuarie, m-a zăpăcit cu întrebarea "când le iei, înainte de masă sau după masă?" şi degeaba-i explicam, că după, c-aşa mi-au fost recomandate, ea insista şi insista că pe ele scrie înainte.(asta a fost cea mai lungă frază posibilă) Şi-a insistat aşa până-ntr-o zi, când i-am zis "ia-le expirate aşa cum vrei tu, ia-le înainte, ia-le când dormi, numai înţelege, că eu le iau aşa cum mi-au fost prescrise".
Trei săptămâni nu mi-a vorbit, am fost liniştită, n-a trebuit să aud, despre toate bolile, pe care crede că le are. Acum o face iar, ţin căştile-n urechi de multe ori, degeaba, n-am nimic conectat la ele. Sunt rea, ştiu, dar încerc să-mi duc fericirea şi necazul meu, n-am nevoie şi de plângerile ei. Sunt şi mai rea, ştiu, când o-ntreb: "dar de ce iei pastila P?", "pentru că ia colega V, că-i face bine la bilă". Şi aşa-mi spune, despre toate, că ia R, că ia G, că ia L, că ia toată lumea, dar la care bilă i-o trebui ei, mă-ntreb eu?!?!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu