Ieri, dimineaţă, când eram pe la sindacobenzinar, m-am trezit cu el, direct cu botul în apropierea genţii mele. Recunosc, iniţial, m-am speriat, apoi i-am văzut ochii. Nu, nu era al sindacobenzinarului, că m-am interesat.
Mă bucurasem, c-am scăpat de el si pot continua drumul spre serviciu, fără a mă lătra toate "ghioarlele" de prin curţi, dar tot m-am întors să-l iau de lângă copii, care la fel ca şi mine, s-au speriat iniţial.
Priveşte-i încă o dată ochii şi spune-mi... de ce l-au abandonat?
Sau vrei să-mi spui că asta e o potaie oarecare?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu