La sfârşit de săptămână, îmi place să merg pe dealuri. Duminica trecută, în timp ce plecasem în recunoaştere de Viorele, dar am cules Mieluşei, îi spuneam tatei cuvintele, astea: "acum să vezi, cum s-or toi de tot zăpezile, or să apară focurile".
Azi, după o altă plimbare, după o porţie de derdeluş si după o altă plimbare, făcui o alta, la îndemnul
comunitarului localului
şi văzui focul, într-unul din locurile, pe unde trecusem, nu cu mult înainte.
Din păcate, acesta a fost doar începutul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu