Dorinte

Probabil de prea mult dor, noaptea ce a trecut am visat zapada. Si nu oricum, ci zapada multa, multa si proaspata si mai apoi, la un oment dat, printr-o alta zapada pasea un ziarist si m-am trezit mai speriata, decat un porc, in ziua Ignatului. Ultima oara, cand tin minte, ce am visat si-am sa tin minte mereu, a fost pe 30, luna trecuta, ca apoi sa aflu in dimineata urmatoare, ca poate au si filmele astea de noapte o noima, altfel cum sa visez noaptea ca ma striga cineva si-a doua zi, sa aflu vestea?
Dar tot nu cred in vise, ci in puterea dragostei (si nu ma refer la dragostea aia, ca-s si altele mult mai puternice). Sunt oameni in viata, care nu-ti spun multe cuvinte, dar pentru care simtamintele sunt puternice, precum sunt oameni in viata, pe care-i intalnesti zilnic si-ti spun multe, dar inima ta nu-ti spune nimic.Na, ca iar am deviat si am promis, ca am sa imi revin.
Ce vroiam sa spun? Ca am visat zapada si spun unii ca o noua dragoste se infiripa. Apoi, daca omul nu vrea, se mai poate infiripa?  Nu cred. Deci tot nu cred in vise, atat timp cat nu vreau, nu se poate.