Salut Calu

Atât îi spunea Pistruiatul si el făcea tot felul de scamatorii. Ai ghicit, i-am ales numele, inspirată fiind de aici, făcând parte dintre filmele preferate ale copilăriei mele, având şi pistrui la vremea aceea, primul meu câine, care era de fapt fată, s-a intitulat "Cala". Pistruii m-au părăsit, singuri, mai am doar câţiva, jur că nu le-am făcut nimic, deşi majoritatea îmi spunea "spală-te cu pătrunjel, or să dispară". Da' de ce să dispară? De ce să elimin ceva ce mi-a fost dat de la naştere? Ar trebui să iau un cuţit, să-mi fac şi o incizie, pentru a scoate şi căpşuna dintre sprâncene? Recunosc, pe această cale, că am fost "minunată" de mică. Oricum, nu asta vroiam să fie tema de azi. Cert e că, i-am ales numele greşit:

1. ar fi trebuit să-i zic Cangurul, la cât sare şi cum face. Cum să-i explice MM lui MAI, când trece vreun cal pe stradă, "uite calu'", nu e bine, că ea imediat reacţionează "Calu' Calu'" şi-l cheamă pe săritorul meu.

2. poate-l scoate si pe el cineva "din sărite" şi se potoleşte, că noi, oamenii, suntem scoşi de mult. N-am văzut pe nimeni să sară pe stradă.