Aberaţii

Azi, oricine are un aparat foto e fotograf. Hmm, aşa cred unii, dar fotografia e o artă, eu nu-s, pentru mine e o pasiune, un hobby, ceva, ce-mi place să fac. Acum vreo 20 de ani scriam, poezii, prostii, aberaţii d-ale mele, acum vreo 20, când am aflat că scrierile mele au sfârşit într-un foc, am plâns. Săptămâni întregi am ţinut colţul acela de copertă ars şi l-am privit încontinuu, am ştiut de atunci că o parte din mine a murit în acelaşi foc. Am renunţat să mai aberez (scriu).

Acum fac poze sau mâzgălesc cu acuarele, dar mult mai repede fac poze, timpul nu-mi mai permite să mâzgălesc aşa cum o făceam cândva şi-oricum acum 2 ani, alte mâzgăleli au sfârşti într-un alt foc. Să mai plâng? Am plâns, când am aflat, dar nicio lacrimă nu mi le-a redat înapoi. Sunt momente în care vorbesc cu cerul (da, ştiu, nu-i nevoie de confirmări, sunt nebună, dar nici nu am să mă tratez), când am impresia, că pot muta norii doar uitându-mă la ei (asta putere, nu a lu' homida mânca') şi-atunci ştiu, că nimeni nu îmi poate lua liniştea aceea. Primăvara, vara, toamna stau întinsă pe spate şi mă uit la cer şi nu-mi dau seama când trece timpul, iarna, dacă e zăpadă, fac la fel, dacă nu, îmi găsesc un loc şi fac acelaşi lucru şi câteodată surprind şi d-astea:

Câteva ...

...din satul meu:

La primărie:

Pe scara asta, probabil ar trebui să urci cu jalba-n proţap, dar dacă mânuţa ta şi pixul tău au înşirat ceva de ză şepărd. Las' mai bine, o construim noi aşa:

În iulie era doar cu un sfert de oră înainte, acum e cu o oră şi 45 de minute:

,

probabil peste două luni o să arate la sosire, deja ora de plecare.

De la primărie-n sus, un parc:

,

iar noaptea nişte ilegalităti, nişte cai (cred că ei nu sunt animale) ai lui ză şepard, normal, deci nu sunt ilegalităţi.

Şi pentru că îmi place apusul, la fel ca şi răsăritul, pentru că orice început are şi un sfârşit, un apus nu prea reuşit, deoarece locuiesc în satul în care răsar vilele, mai ceva decât gazonul pe stadioane şi asta nouă, tomnatică, e situată chiar în raza mea de acţiune, aşa că pe fugă, am găsit alt unghi.

Vechiul unghi:

Şi actualul.