Scurte

cu părerile mele

         Era o reclama, pe care-o vedeam, când deschideam aproape orice site/blog, acum vreun an, la capsula de slăbit cu gust de supă de varză. S-a dus, ea știe unde. Ce deduc eu? Că și-au dat seama, că nu ardeau calorii, nici cât picăturile de ieri, dar adăugau altele, în timp ce stăteau și numărau câte capsule mai aveau.
         De ce n-o să cumpăr niciodată de la patiseria Pufi Pan, din stația Coreco, din spatele Catedralei? Nu, nu pentru că-n zonă sunt alte patiserii sau simigerii sau covrigării sau cum le-o zice. Nu, nici pentru că nu e sănătos. Motivul e altul: la patiseri asta vinde și patroana/șefa/bosa/deținătoarea, etc și trec peste vorbele ”mieroase”, pe care le-aud și ajung la mână, păr de pe cap, pateuri.
Știu, cum se făcea berea, știu și cum se face pâinea și ce se-ntâmplă prin brutării. Nu-s scârboasă de felul meu (am ciobănit eu o găină cu lama, pe când eram copil și-am perpelit-o apoi să le gătesc amicilor de covergă), dar dacă tu ca patroana îți plimbi mâinile prin părul blond și-apoi îți iei produsele (pateuri) cu aceleași mâini și le expui pe tava de la geam, nu atragi clineții, îi respingi.Nici nu vreau să-mi închipui ce fac angajații, când sunt nervoși și cred că se răzbună, cu materia primă.
        De ce n-o să mai cumpăr niciodată de la chioșcul de ziare de lângă Quick? Pentru că doamna, care vinde acolo, de fiecare dată, cred că n-aude că o rogi să-ți vândă ceva, ci are impresia că i-ai zis ceva de mamă.