vineri, 7 octombrie 2011

Sănătoşi să fim

Vi s-a întâmplat vreodată să fiţi nevoiţi, să învoiţi pe cineva? La şcoală, la serviciu, de la o întâlnire, de oriunde? Adică, să ştiţi sigur că persoana respectivă lipseşte sau întârzie din cu totul alte motive, decât cele pe care e invocaţi voi?
Hai, că vi s-a întâmplat, măcar la şcoală, cândva.
Sau dacă nu, măcar puteţi să-mi răspundeţi la o întrebare: la învoirile astea, aţi spus vreodată vreo minciună legată de sănătate?
Adică, poate nu făceaţi ca mine, în dimineţile de Vineri, din liceu, când pentru a prinde prima oră, plecam cu autobuzul de 5:40, pentru că şoferii autobuzelor de la 6:20 nu opreau în staţii, deşi veam abonamentele la zi sau plecam cu autobuzul de 6:50 şi prindeam din oră numai ultimele 20 de minute. Ei bine, în dimineţile acelea, ca să nu fie absent nemotivat, deşi ne despărţeam aproape de poarta liceului, eu îmi învoiam colegul spunând că "a rămas singur acasă şi trebuia să dea de mâncare animalelor". Râdeţi voi, dar asta îmi venea în cap, deşi Biscuite (una dintre poreclele domnului) era singurul animal din casa părinţilor. Şi le tot alternam aşa, când animalele, când vecinii, când nu ştiu ce mătuşă sosită, dar niciodată nu mă legam de sănătate.
Adică, poate oi fi eu nebună (nu că aş nega), dar nu mi se pare normal să inoci motive de sănătate, când ştii că nu e cazul.
Sau poate doar mie mi se pare ciudată următoarea întâmplare:
să invoci că renunţi la ceva, din motive de sănătate şi să faci acelaşi lucru, dar în altă parte?

Niciun comentariu: