Denumiri ciudate

Fugiţii spală putina?

Să spălăm putina şi să dăm bir cu fugiţii. Da, da, să spălam putina, dar cum, care, aia de brânză, aia de castraveţi, aia de vin, sau care? Şi mai ales cum? Cu ce? Până una, alta, eu am spălat-o p-asta, pentru vin:

faza 1, pui apa la fiert, la pirostrii, că-i criză

faza 2, iei putina, pui în ea un cocktail de sodă caustică şi apă şi treci la acţiune:

faza 3 o limpezeşti

faza 4: te gândeşti poate o să fie ceva de pus în ea.

faza 5: te pregăteşti de scufundări, pentru data viitoare, că asta e mai mare:

Şi fugiţii de unde să-i iau? De la zoo, de la Voila, de unde? Că birul l-am dus, la primărie. De ce nu pot fugiţii să spele ei putina? Birul oricum îl dăm cu putina si eu mai am si altele de făcut.

De ce nu o spală cine a murdărit-o? Totuşi bine, că nu il spăl pe Putin.

Astea fac parte din întrebările mele existenţiale, din cauza cărora nu pot să dorm noaptea.

Mentosanele si vinul alb dăunează grav

De ce tacâmurile şi paharele la cumetrii se numesc veselă? Pentru că, dacă bei vreun păhărel devii veselă? Dar băieţii cum se numesc?

Din anumite motive dispun de veselă d-asta, pe care o împrumută mama la cumetrii şi e răsplătită apoi. Numai că, dacă răsplata încape pe mâinile mele, e grav, eu o confund şi mă risc (nu e o noutate asta). Acum vreo căţiva ani, mare chef în cartier, joc şi voie bună, bineînţeles vesela trona si păta feţele de masă, ale mamei (nu-s alea din lada de zestre, nu, sunt de la tata), aşa că hai cu răsplata apoi. Numai că domn' ginerică, mare muncitor la ceea ce mai rămăsese din întreprinderea de textile s-a gândit să-i facă o surpriză. Cum eu găteam, un ou prăjit, atât ştiu, atât fac şi din când în când o salată de degete. Ce, râzi? Las' că ştiu bucătari şefi ce pun la prăjit în suc. Iar am deviat, precum deviază un politician, când îi adresezi o întrebare. Bun, zic, cu oul ăsta merge şi-o gură de vin alb şi-i dau direct cu sticla. Oi avea eu privilegiul să n-am miros mereu, dar atunci aş fi avut nevoie. Că mi-a laut foc limba si jumate de oră am făcut spălături cu furtunul de la pompa. Bine ca nu a fost nevoie de spital, că ăia avizi după scandal deja scriau că "tânără, în pomul vârstei (nu vreau eu floarea), a vrut să-şi albească dinţii şi s-a albit definitiv". Aaa, n-am zis despre ce era vorba, era esenţă de clor şi mi-am amitit de asta, pentru că acum câteva zile, fiind în curăţenie de toamnă (de fapt, e cu un scop, dar asta mâine), era totul de-a valma şi ea, vedeta mea, deşi am strigat la ea, m-am agitat, am dat din mâini, precum "pescăruşii" (asta nu ştiu să traduc, dar aşa mi s-a spus şi primul pescăruş pe care-l văd, îl prind şi-l torturez până îmi spune unde şi-a ascuns mâinile) a păţit la fel, cu o pastilă de cloramină. Pff, că acum nu mai scăpam, clar.

De fapt titlul nu ştiu dacă e adecvat, ar fii trebuit ceva "ai grijă ce bagi în gură", sau poate nu.