Visul

Cand a fost revolutia (cum oficial i se spune) nu mi-a fost frica (daca vrei mai multe detalii de atunci le poti afla aici), in schimb in '90, cand au venit ei, aproape de miezul noptii am fugit la mama si tata in camera si le-am zis:

"-hai sa ne ascundem, a zis la Telejurnal ca vin minerii.

- unde a zis mai tata?

- A zis, l-am auzit eu pe Paul Soloc, el zicea.

- Ramai si dormi cu noi, ai visat urat. Uite abia acum e Telejurnalul"

Corect, visasem, dar mi-a fost frica. Toata noaptea am visat numai razboaie, desi pana la Bucuresti sunt niste zeci de kilometri. Dupa cateva zile, mi-am scris in caietul de cantece un cantec nou, acesta:

Din pacate multi dintre cei, ce-l cantau atunci, cativa ani mai tarziu au acceptat un radio, o guma, un pix, o sacosa, o ... viata de sclavie pentru ei si cei din jur.

Pentru o "mizerie de blog"

A inceput cu o gradina, a continuat cu rasaritul, apoi spuse o poveste.
Ca dupa sa-nceapa serialul meu preferat cu personaje necunoscute mie, dar cu raspunsuri placute. Episoade or sa mai fie, stiu eu, banui. Teatru o sa mai fie, zambete or sa mai fie.Exact cum au fost un an de zile, pentru ca azi Iculici face un an de "aberat banalitati pe o mizerie de blog". Sa cresti mica breee si sa ai mereu starea mov-violet, chiar daca si unii spini sunt mov:

Folclor de Sambata

Tot cu dracu'

Cand sa zic hop c-am scapat de unul, am dat de altul, sau mai bine zis el de mine. Imi suna telefonul saptamana asta si-mi zice o voce suava "in legatura cu anuntul din ziar". Dupa un an de zile inca mai am anunturi in ziar? Aoleuuuu, dar parca n-am avut niciodata pe numarul asta, noroc ca nu am zis-o cu voce tare, doar am gandit-o si pe el l-am intrebat "ce anunt?", "anuntul cu amenajari interioare" continua vocea. Buuunnn, bine ca m-am lamurit eu, hai sa-l lamuresc si pe om "n-am asa ceva, cred ca e o greseala, ori ati format gresit, ori cine a dat anuntul l-a dat gresit". Degeaba, cand un om nu vrea sa fie lamurit, poti sa-i arati ca elefantul e roz, ca el tot galben zice ca e. Cum nu m-a mai solicitat nimeni, am crezut ca afacerea cu amenajari interioare nu-i asa profitabila, sau ca suavul intra in categoria lasi. Am ajuns la o concluzie intr-un final: a doua varianta e corecta sau poate o adaug si pe a treia: cretin, altfel nu-mi explic de ce suna la 00:30 sa ma-ntrebe acelasi lucru. Mai am avut candva parte de un cretin d-asta, de ma suna si-n noapte de revelion, sa-mi spuna ca el vrea sa cumpere J casa. Ori n-avea locatie pentru destrabalare, ori era vreun notar undercover si dorea sa incheie si el vreun contract asa, ca de final de an.
Nu stiu de unde ati iesit cu totii, dar va rog sa va duceti inapoi acolo, eu il vreau pe dracu', e bine? E foarte bine, ca-s asa de rea, ca nici el nu ma vrea.
Si cand plecati luati-i si p-astia cu voi:
-pe fostul meu coleg de liceu, ce s-a trezit acum, dupa un secol, ca sunt singura femeie, pe care ar lua-o de nevasta. Cand si cum a ajuns la concluzia asta? Habar n-am, in liceu eu debitam nebuniile, ei le-auzeau, el le punea in practica. La sedinte eu eram cea mai cuminte din clasa (era buna si fusta aia,de ne obliga diriga sa o purtam la ceva. Niciodata n-am inteles de ce ma vedea diriga asa, desi ma prinsese mergand imbracata in pijamale prin tot liceul- da, nu eram singura si nu erau ale mele, apoi cu ditamai placajul cu soarele desenat pe el si atarnat de geam, in mijlocul iernii, cand erau minus multe grade in clasa), el era in coltul opus. Recunosc, cu ei m-am avut cel mai bine, le faceam rost de tigari (desi atunci nu fumam), le furnizam materie prima pentru nebunii, le faceam cereri pentru absente si multe altele, dar niciodata niciunul n-a avut accese d-astea. Auzi neica, eu zic ca-i mai bine sa scoti albumul ala, ca ma tot amagesti de un an ca o sa apara. Ce naiba, poate mai sunt doua trei dintre fanele tale, de cand faceai furori la radio si  inca te asteapta, nu le dezamagi.
- pe fratele lui M, despre care am auzit la masa, acum cateva ore, de era sa-mi ramana si cartoful ala curatat cu pasiune, in gat, ca-i place de mine, dar e frica sa-mi spuna si-i spuse sor'sii si ea de frica ii spuse mamei si mama curajoasa imi spuse. Proasta alegere, eu, daca eram in locul tau, il trimiteam pe tata la mama ta, m-apucam de cioplit nori, gaseam eu alte metode.
- si p-ala de-mi zise acum doua zile ca sunt senzuala de la brau in jos. De fapt, p-asta il luati doar daca scapa nearuncat in balta.
- si doi dintre vecinii aia noi.
Plecati cu totii undeva cat mai departe, unde nu-i asa de mult soare sa va afecteze si spre binele lor luati-i si pe cei, de v-au dat numarul meu de telefon (nu-i greu sa aflu, din 30 de persoane, ce au numarul meu, fac niste trieri si pana maine la pranz descopar), eu tot pe dracu'-l vreau, ca nu e chiar asa de negru.
De unde ziceati voi ca ati fost molipsiti? Din cauza blogului? Pai, mai baieti, poate ca am sufleur si nu eu aberez p-aici, v-ati gandit la asta?

?;!".;

De ceva mai multa vreme bantuie printre noi un nou limbaj, nu stiu cum sa-l denumesc, dar nu-l suport. O combinatie intre limbajul surdo-mut si limbajul normal. Daca s-ar adopta limbajul surdo-mut ar fi prea greu, pentru multi dintre cei, ce folosesc limbajul asta combinat, ca ei stiu doar un semn si-l folosesc aproape mereu, spre disperarea mea.
Propun sa-i invatam si semnul intrebarii si semnul mirarii si virgula, daca se poate toate semnele, poate asa se potolesc cei de utilizeaza tot timpul ghilimelele, in conversatii, ca mie mi se pare ca fac semne despre iepurasi,cand ii vad.
Sa le spunem semne de vorbire?

L-ajuta cineva?

Nu-l cunosti, dar ca el sunt mii. Il cheama Catalin, dar mami ii spune Cata. Cata ca orice roman dornic de afirmare si avantare a zbughit-o intr-o seara din tara. Unde? Peste oceane, munti, drumuri, inclusiv drumuri cu gropi, tocmai in tara tarilor, in minunata America. Bravo Cata, esti un fericit, te invidiem.
Cata a venit in vizita acum o saptamana, va sta o luna. Mami a pus banii la saltea, ca se-ntorcea Cata si era musai sa ii cumpere bietului copil niste adidasi de la Metro. Sotia lui Cata a plecat acum doua saptamani in Italia sa zambeasca frumos la niste batrane (doar zambeste, nu le spala, nu le calca, nu le sterge, nu suporta jigniri, nuu, ea dora zambeste frumos si banii vin), pentru o perioda de o luna, doar sosea Cata si-i trebuiau si ei bani. Se va intoarce acasa cu o saptamana inainte sa plece Cata.
Sotul mamei lui Cata, desi dispunea de bani din frageda pruncie, facu foamea o luna si stranse banii, ca doar venea ... ati ghicit Cata.
Cata sa fii sanatos. Tu si cei 42 de ani, pe care-i detii cu mandrie. Sa te tina adidasii si sa nu te intorci prea repede, ca ne dor falcile de ras si nu uita, daca te-ntorci, stork-ul tau era o barza, nu conteaza ca ai stat zeci de ani doar in centrul orasului, tot barza e si-acolo.
P.S- inainte sa te apuci sa unesti litere, formand cuvinte asemanatoare urmatoarelor: "du-te (si-aici poti scrie ce epitet vrei) tu la munca afara si apoi sa vorbesti/scri", numara pana la treispe si respira adanc, stiu ce zic si nimeni n-o sa-mi schimbe parerea, 80% din cei plecati (intre timp cred ca s-au inmultit) fac acelasi lucru ca si acasa, supravietuiesc, au rate, au plati (mult mai mari decat aici) si cel mai important: uita sa traiasca, dar cand vin acasa n-or sa recunoasca in veci.
alt P.S- Cata va fi urmat in August, de catre cei multi.
Si o-ntrebare: vrea cineva sa-l ajute pe Cata? Poate are nevoie si de un treling la adidasii cei noi.

Bancul de Vineri

Profesorul de anatomie intreaba la ora pe studenti:


− Ce se poate mari de 4 ori?

− Hi Hi Hi! raspunde una dintre studente.

− Splina! raspunde alta studenta.

− Corect! spune profesorul. Si spuneti elevei cu hi hi hi ca aceea se mareste doar de trei ori.

Uite d-aia

De ce n-am aberat eu nimic in afara de citatul de Joi?
Trecem peste faptul ca Miercuri, pe la 5 dimineata suna telefonul si-am auzit "Ce faci, dormeai? E urgent, mi-a picat windows-ul, peste o juma' de ora intra mama, trebuie sa vorbesc cu ea". Cum sa dorm la 5 dimineata? Doamne fereste. Jucam ics si zero c-un extraterestru, dar l-am lasat sa plece, doar intra mama femeii. Si da-i cu palme, cu vreo 5 tone de cafea, cu-njuraturi (adresate mie, ca uitai telefonul deschis) si-asteapta sa intre mama. Conta ca dormisem doar vreo doua ore? Sau ca trebuia sa m-azvarl si spre serviciu? Prima nu, a doua da, ca uite-asa a sfarsit pc-ul meu, prin vecini. Daca mama n-a intrat la ora stabilita. Buuunn, Joi la o ora mai normala (sase am) se-ntoarse si pc-ul din excursie, numai ca m-apucai sa citesc mail-urile intai ( dupa ce am sters acum cateva zile sute- fara un pic n-au fost 1000-, m-am gandit sa nu ajung iar la stadiul asta). Proasta alegere. Eu trimit mail-uri amuzante oamenilor (unora, pe unii nu-mi permit sa-i deranjez, desi consider ca merita sa se amuze, iar ceilalti cinci sper sa ma suporte in continuare), ce primesc in schimb?
"O poveste deosebita
Acum douazeci de ani lucram ca taximetrist ca sa ma intretin. Intr-o noapte cand am ajuns la o comanda, la 2 : 30 AM , cladirea era in intuneric, cu exceptia unei singure lumini la o fereastra de la parter... In asemenea circumstante, multi taximetristi ar claxona o data sau de doua ori, ar astepta un minut si apoi ar pleca. Dar am vazut prea multi oameni care depindeau de taxi ca fiind singurul lor mod de transport. Daca nu mi se parea un pericol, intotdeauna mergeam la usa .

Deci am mers si-am batut la usa ..
-" Doar un minut" raspunse o voce firava, a unei persoane mai in varsta.
Auzeam ceva tras de-a lungul pardoselii.
Dupa o pauza lunga, usa s-a deschis. O femeie mica de statura, in jur de vreo 80 de ani statea in fata mea.
Purta o rochie colorata si o palarie mare cu o panglica de catifea prinsa pe ea,ca o femeie dintr-un film din anii'40. Langa ea era o valiza mica de nailon. Apartamentul arata ca si cum nimeni n-ar mai fi locuit acolo de ani de zile. Tot mobilierul era acoperit cu cearsafuri. Nu gaseai nici un ceas pe pereti, nici bibelori sau alte lucruri pe rafturi. Intr-un colt era un panou plin cu poze protejat de un suport de sticla.
-"Ati putea sa imi duceti bagajul pana la masina?"zise ea.
Am dus valiza la masina si apoi m-am intors sa o ajut pe femeie. Ea m-a luat de brat si am mers incet spre masina. A continuat sa-mi multumeasca pentru amabilitate.
-"Nu e mare lucru" I-am zis eu. " Doar incerc sa-mi tratez pasagerii in felul in care as vrea ca mama mea sa fie tratata "
-" Oh, sunteti un baiat asa de bun!" zise ea.
Cand am intrat in masina, mi-a dat o adresa, si apoi m-a intrebat :
-" Ai putea sa conduci prin centrul orasului?"
-"Nu este calea cea mai scurta" am raspuns eu rapid.
-" Oh, nu conteza" spuse ea. " Nu ma grabesc. Eu acum merg spre azil...".
M-am uitat in oglinda retrovizoare. Ochii ei erau scanteitori....
-"Nu mi-a mai ramas nimeni din familie..." a continuat ea,"Doctorul spune ca nu mai am mult timp...." In tacere am cautat ceasul de taxare si l-am oprit.
-"Pe ce ruta ati vrea sa merg?" am intrebat.
Pentru urmatoarele doua ore am condus prin oras.
Mi-a aratat cladirea unde odata ea lucrase ca operator pe lift. Am condus prin cartierul unde ea si sotul ei au locuit cand erau proaspat casatoriti. M-a dus in fata unui magazin cu mobila care odata fusese o sala de bal unde obisnuia sa mearga la dans pe vremea cand era fata. Cateodata ma ruga sa opresc in fata unor cladiri sau colturi de strada si sa stau cu ea acolo in intuneric, contempland in tacere. Cum prima raza de soare s-a aratat la orizont, mi-a spus dintr-odata :
-"Sunt obosita... Hai sa mergem."
Am condus in tacere spre adresa pe care mi-o daduse. Era o cladire ieftina, o casa mica , cu un drum de parcare care trecea pe sub o portita.. Doi oameni au venit spre taxi cum am ajuns acolo. Erau atenti si concentrati aspura fiecarei miscari pe care o facea femeia. Am deschis portbagajul si am dus micuta valiza pana la usa . Femeia fusese deja asezata intr-un scaun cu rotile.
-"Cat va datorez?" a intrebat ea, in timp ce-si cauta portmoneul..
-"Nimic" am zis eu.
-"Dar trebuie si tu sa te intretii...."
-"Nu va faceti griji...sunt si alti pasageri" am raspuns eu.. Aproape fara sa ma gandesc m-am aplecat si i-am dat o imbratisare. Ea m-a strans cu putere..
-"Ai facut unei femei in varsta un mic moment de bucurie" spuse ea. "Multumesc."
I-am strans mana si apoi am plecat in lumina diminetii. In spatele meu, o usa se inchisese... Era sunetul de incheiere al unei vieti.... Nu am mai luat alti pasageri in tura aceea de lucru.. Am condus pierdut in ganduri... Pentru restul zile de-abia puteam vorbi.. Ce ar fi fost daca femeia aceea ar fi dat peste un taximetrist manios sau unul care ar fi fost nerabdator sa-si termine tura?... Ce-ar fi fost daca as fi refuzat sa iau comanda, sau doar sa claxonez o data si apoi sa plec?.. Uitandu-ma in urma nu cred ca am facut ceva mai important in intreaga mea viata..
Suntem tentati sa credem ca vietile noastre se invart in jurul unor momente marete. Dar adesea aceste momente marete ne iau prin surprindere - frumos impachetate in ceea ce altii ar considera ceva neinsemnat.
OAMENII S-AR PUTEA SA NU-SI AMINTEASCA EXACT CEEA CE AI FACUT SAU CEEA CE AI SPUS, DAR INTOTDEAUNA ISI VOR AMINTI CUM I-AI FACUT SA SE SIMTA!!!
Viata aceasta s-ar putea sa nu fie petrecerea pe care o speram, dar cat timp suntem aici putem de asemenea sa dansam.
In fiecare dimineata cand imi deschid ochii, imi spun : "Ziua de azi este o zi speciala!"
Trateaza oamenii in felul in care ai vrea TU sa fii tratat !!!!!!!!!!
N-o sa ai parte de nici o surpriza in 10 zile daca o sa trimiti acest mesaj la alte 10 persoane, dar s-ar putea sa ajuti lumea sa fie putin mai buna si mult mai intelegatoare prin simplu fapt ca-l trimiti mai departe. "
Si-ncepui sa plang. Da plans d-ala cu suspine si hohote. M-am reintors eu la alea cinci randuri scrie, dar am renuntat.
Ca sa fie totul complet, sa plang si mai mult, citii si la Veronica, pe ultima fotografie si mi-am dat seama ca degeaba urlu eu, ca si pe lup il asculta Luna, cand urla, dar pe mine nimeni.
Mai baui o alta tona de cafea si plecai la serviciu (tona de fapt e doar o canuta, de ceva vreme). Gata, aici mi-am revenit, am ras, am ras, am ras, pana cand puse fata la radio o melodie si m-apucara altele. Norocul meu, ca a urmat repede Walk like in Egyptian si mi-am revenit de tot (dar din cauza aia si-au revenit si ei si-ati citit urmarile).

Gheata la una, da'-i nevoie pentru alta.

Dupa ce m-a vizitat in iarna, am crezut ca-n vara scap. Ar fi fost prima vara fara. Da' de unde? N-am scapat, sunt racita tambal, saxofon si alte instrumente (cobza e mica pe langa ele). Si de  la ce?
De la gheata. Nu, ca nu beau cu gheata sau de la rece, nu, alta e problema. V-am spus vreodata ca lucrez cu oameni? Ati avut cumva impresia, ca eu sunt o persoana trasnita si restul sunt niste mielusei? Gresit. Eu sunt cea mai mielusea.
Exemple? Pai, ma-ntreaba unul dintre colegi ieri (40 de ani- asta sa va faceti o idee): "ai vazut cumva unde sunt electricienii?". Da' cine sunt eu sa stiu? Sa-l intrebam pe Big Brother si-asa suntem monitorizati nonstop si cred ca se crucesc bietii oameni, da'-i zisei "in pod". Daca stiam ce urmeaza, nu ziceam, jur pe gri (merge?). In urmatoarele fractiuni de secunda l-am vazut ca deschide usa si incepe sa strige. Lasa, zic, se potoleste, daca nu-i raspunde nimeni, numai ca ne chema un altul afara si vazuram colegul, transformat in Tarzan, intre timp. Din tot spatele cladirii aleia, in constructie inca, el a gasit o sarma si teava de la gaze si se tot chiunia sa se urce pe ele, mai ceva decat Tarzan si striga cat putea el "electircienilooooor, maaaii, aia cu renelul, maaaaiiii, curentatiii". Aaaa, da, vazu si el ca nu sunt electricienii, dar ii gasi pe cei cu aerul conditionat si statea asa atarnat intr-o manuta si-i intreba "ce faceti mai acolo? Ce e cu masa aia verde? Jucati biliard? Aaaa, nu, sunteti cu aerul. De ce-l dati conditionat?". Vrura unii sa-i faca poze, nu putura de ras.
La vreo doua ore, m-am trezit ca leaga o sarma de radio. M-am gandit, ca-i emo, sau vrea sa devina mai cret, decat e si n-are bani de-un permanent, dar de unde, cica vroia sa functioneze radio-ul mai tare si cand plec eu de langa el, sa traga de sarma.
Acum o urmareste pe o colega, a aflat si el, ca ea are un tic, o tragi de par si loveste cu ce are in mana, sau direct cu mana goala. Acum sta pe langa ea, s-o traga de par, sa-i vada si reactia. Imi ocolesc colega, desi pe ea o ajutam cel mai mult, evit sa mai stau langa ea.
Daca as sta sa povestesc tot ce  face zilnic n-as termina intr-o spatamana, plus ca mai sunt si alti trasniti.
Acum sa revin la gheata. Cum stateam eu asa in depresie (in postarea urmatoare detalii) si-i scriam lui "dracu" (stiu ca-i corect dracului, dar eu nu lui ii scriu), frumos afara, pasarele, soare ascuns, ma trezii ca vine altul si zice: "joci si tu pititea?" Am crezut initial ca noi ne ascundem, seful ne cauta, dar era pe bune si n-am refuzat. Ma puse naiba sa m-ascund cu o colega si sa afle si Tarzan (injuratorul, ca el e) unde si uite-asa, cum stateam noi cuminti si faceam planuri, ne-am trezit cu ... nici in iarna n-am avut parte de atata... un sac de gheata, peste noi. Daca n-aveam alt tricou la mine, cred ca si-acum mai gaseam cate un cub.
Acum am de toate, febra, ochi rosii, nas cat a lui Mos Craciun, ma ustura in gat, stranut. Sa fie totul si mai amuzant, am facut si pana. Nu pana, le vreun mijloc de transport motorizat, nu, ca prefer, ca cele 10-15 minute, pe care le fac pana la serviciu, sa le fac pe jos, ci pana la piciorul drept. Intunericul a venit, ea n-a vazut groapa, eu n-am vazut cum s-o ridic pe ea, teava statea acolo, eu am deranjat-o, piciorul pansat acum, fluier deranjat, cred ca l-am transformat in clarinet. Mergea niste gheata acum, dar la picior.

Citatul de Joi

"Nu inceta niciodata sa zambesti,inger sau demon ia bucuria cu o mana si o da cu cealalta,daca vezi doar mana care ia bucuria, nu ai cum s-o vezi pe cealalta"- Mariana Fulger

Poza de Miercuri

Vorbe de duh

Intrebare: -Cat costa o punga de un leu?
Raspuns: - 5 bani

Trebuie sa pot

M-am intalnit c-un nene, nu-l mai vazusem de mult si-i zic:
- Ce mai faci nea Vasile, te-ai modernizat, nu mai cosesti, acum tunzi iarba? Du-te la umbra, ca-i prea cald.
Si-mi zise:
- O tund, da, dar de unde sti cum ma cheama?
- Haide, sunt eu ..., iti arde de glume.
- ...
- ti-amintesti, acum vreo 10 ani, imi spuneai bancuri zilnic.
- Tu esti? Dar nu semeni.
- Pai, da ochelarii aia jos:

si-acum de aproape:

Cand am ajuns acasa si i-am vazut fata mai bine, mi-am amintit ca, inainte cu doua minute, sa-l intalnesc facusem o poza:

Si, chiar daca poza e facuta pentru o reclama, e musai sa-i dau un motiv sa zambeasca.

Nu suna

Acum doua zile, am gasit anuntul asta:

ieri am auzit o stire, cu o doamna ce-si cauta sot la 112, mi-am amintit de americanul cu sandwich-ul.
Pentru oamenii ca ei sunt de acord, dar ce ma fac, daca intra el peste mine si eu n-apuc sa sun, dar apuc sa dau? Ca tot eu sunt de vina, ca n-am asteptat sa dea el primul si eventual sa ma si ambaleze frumos intr-o sacosa.

Tot reclame

N-am nimic cu reclamele, doar ma amuza. De fapt aici, ar trebui sa folosesc pluralul, ca suntem mai multi. Tot la radio auzita, proaspat schimbata (ce ne bucuram ca nu mai auzim "pana si ... sunt inspirati", de parca sunt cine stie ce specie. Sunt inspirati, prea inspirati as zice, mai ales la tampenii. Poate o schimba si p-aia de la alta locatie cu "vii, mananci si pleci alt om", ca ne e si frica sa ne avantam spre farfurii), care zice asa "foisoare, terase si muuulllta racoareeee". Pai da, ce cauta aproape toti acum? Racoare.Pai, racoare sa fie, dar m-a-ntrebat injuratorul "ce ai zis? Au schimbat reclama? Si ce zice? Iar dau reclama cu NP cu 7 Mai, cum au dat-o o saptamana dupa?" si i-am reprodus omului "nuuu, racoareeeeee, muuuultaaaaa racoareeeee si las' ca poate vine la anul pe 7 si-o dau in avans". Inspirat injuratorul, ca ne zise "racoareeeee?Pai, e locul ideal pentru parlamentari"

Daca e Marti, ne gandim la galben

Vineri e mai grav. Am zis de ieri, ca eu nu mi-am luat ziar, dar m-am distrat cu al doamnei:

N-am gasit varianta actualizata online, puteti sa incercati voi. Eu am ras, mama ei a ras, chiar la un moment dat s-a oprit din mancat, ca doar zice la ziar ca trebuie sa te opresti inainte sa te saturi.
Si da, azi am curatat cartofii cu dragoste, chiar cu pasiune as spune.

...

Ca sa vad ceva fotbal adevarat, in ultima vreme mai prindeam cate un Replay pe TVR2. De pe 11 Iunie sper sa vad cate ceva, din Africa.
Fix acum 20 de ani stateam cu ochii lipiti de televizor si ma uitam la ai nostri, acum am sa ma uit la ai lor.
Tin cu Algeria, nici antrenorul lor nu a mai participat la un CM din '90.

Muzica de Marti (13)

Vezi mai multe video din Muzica

De ce nu-mi place,

sa colind magazinele?
Pentru ca ma ia cu rau si pentru ca:
-Tarhon aveti?
-Nu, uite cimbru (repetati raspunsul de vreo 10 ori)

-Cornuri aveti?
-Nu, avem guma.

-As dori un kg de branza de oaie.
- Luati de vaca, gustati, e buna.

- Nu luati si dvs un ziar?
- Nu
- Doamna a luat.
- Doamna stie sa citeasca, eu nu. Eu o sa-mi iau dude, crezi ca trebuie sa isi ia si doamna?

Ieri Rai, azi iad

Ieri am fost in Rai. Ne-a zis seful: "capsunile sunt viata mea" si i-am zis "eu le ador, dar nu sunt viata mea" si-atunci mi-a zise "pai, ce mai astepti? Du-te si ia cate vrei ca si asa se strica acolo" si m-am dus:

Azi ma puse dracul (de fapt nu el, ca, daca ma punea el ma duceam fluierand si chiar la miezul noptii) sa ies din casa exact cand Blondul statea relaxat la amiaza si uite asa am zis ca am ajuns in iad. Ce-am avut in cap? Nimic, bine ca am avut pe cap ceva. Ce a avut ea in cap, de m-a luat cu ea? Nu stiu, cred ca tot nimic, daca hainele mele nu atarnau mai mult de 1,5  kg si eu simteam cum ma topesc, ei ii venea sa planga din cauza blugilor.Norocul meu ca inca am gasit tot felul de surse de apa si-am transformat iadul in Rai:

S-a revansat ea acasa cu alte capsuni si-am invatat si ca "evitati capsunile mari,sunt falsificate" (oare tot ce-i mare e falsificat?)

Cine crede ca oamenii slabi nu sunt afectati de caldura se inseala. Eu vreau sa vina iarna si , desi evit soarele, m-am bronzat, dar nu stiu unde, la umbra cred.