miercuri, 30 septembrie 2009
Dantura mea e specială
Nu mă uit la tv, nu mă uit, dar fusei aseară la cineva şi-i funcţiona tv-ul (nu mergea, că nu avea picioare- de la tata citire din copilăria mea zbuciumată) pe un post local, o emisiune cu şi despre ţărani, că noi la d-astea privim, nu că le avem cu agricultura, nu, noi estem ţărani moderni, dar uite aşa avem motiv să râdem de prezentator când îl întâlnim. Zece minute am privit, nu mai mult, că oricum se termina, dar mi s-au aprins beculeţele, alea cu întrebări, generate bineînţeles de către el "au un dinte împotrivă". De ce un dinte? De ce nu toată dantura? Eu o am pe toată împotrivă, că-i mai specială şi e şi dinte-pauză-lipsă-gaură, dar un dinte doar? Şi care? Molarul? Caninul?
Ultima zi de Septembrie
La jumătatea lui octombrie stiu că o să aştept Noiembrie.
Chiar daca... Florin Chilian
Asculta mai multe audio Muzica
Chiar daca... Florin Chilian
Asculta mai multe audio Muzica
marți, 29 septembrie 2009
Dacă...
Mă mut, dărâm, sparg, meşteresc, n-am timp decât să respir, să mănânc, să ascult muzică. Vroiam să scriu despre ceva, căutam pozele, fără ele nu se înţelege nimic, dar am primit o leapşă de la ...n-am voie să dau nume, am promis.
Dacă eram... aş fi fost
- o lună - septembrie
- o zi a săptămânii- marţi
- o parte a zilei- dimineaţa
- un animal marin- căluţ de mare
- o direcţie- dreapta
- o personalitate istorică- Ecaterina Teodoroiu.
- o planetă- Pluto
- un lichid- apa
- o piatră- cremene
-o pasăre- cuc
-o plantă- lăcrămioara
-un tip de vreme- semiînnorată
- o emoţie- timiditatea
-un sunet- un râs de copil
- element- aer
- cântec- un colaj între Sfârşitul nu-i aici (Pittiş) şi Vino Doamne- Valeriu Sterian
- un film- seria B.D
- un serial- Seinfield
- o carte- Moromeţii
- un personaj de ficţiune- duhul din lampa lui Alladin
- un fel de mâncare- salată de praz
- un gust- amărui- sărat
-o aromă- măr+scorţişoară
- un oraş- primul oraş de pe Lună
- o culoare- verde
- o parte a corpului- ochii
- o expresie a feţei- zămbet
- un cuvânt- râs (nu felina)
-o materie de şcoală- sport
- un personaj de desene animate- Sandy Bell (sau Pikachu mai nou :P)
- o formă geometrică- romb
- un număr- 13
- un mijloc de transport- o şaretă
- un articol vestimentar- şosete :P
"Dar fiindcă m-am născut fără să ştiu... m-am resemnat ca orice bun creştin".
Sper ca am trecut şi testul ăsta, parcă ar fi un chestionar pentru ...
Atenţie, se râde
Ce am în comun cu:
-Bush? El a recunoscut ca nu se uită la ştiri, eu recunosc: nu mă uit la tv.
-Madonna? Ea s-a făcut de tot râsul cântând în România, eu mă fac, cântând doar băştinaşilor.
- ea cutreiera dealurile Vărbilăului călare, acum câteva zeci de ani, eu acum câteva zeci de ani minus alte câteva zeci.
- ea mergea când era mică la cules de ciuperci în pădure la Cazacu, eu tot când eram mică, dar în ani diferiţi.
Şi aş putea continua cu asemănări d-astea mai mult, cum îmi spunea cineva "Ce am în comun cu MJ? Lui îi pica nasul, mie îmi curge". Te-ai gândit vreodată care-i diferenţa între tine şi o vedetă?Eu da, recunosc sunt oameni ce merită statutul de vedetă, dar din păcate România s-a umplut de pseudo vedete, devenite peste noapte şi din prostia unora, avizi de senzaţional, scandaluri, bârfă, nuditate şi mai ales prostie.
Pentru mine, ei sunt nişte vedete:
Cerere în căsătorie
Aşa cum ar trebui să sune ea, în zilele noastre şi ca urmare a unor fiţuici (tabloide, ziare, reviste sau cum le-o mai zice), în viziunea mea.
-Vrei să fii nevasta mea?
-Da.
-Acum scoate jurnalul, te rog, să văd când, cum şi mai ales cu cine ai făcut frichi-frichi. Pe mine nu mă interesează prea mult, că doar nu ai trăit în peşteră până acum, dar poate peste ani se trezesc vreunii, care probabil aşa au procedat când s-au căsătorit sau o vor face ...
M-am săturat să aud "asta cere publicul" ca replică la mizeriile care se scriu sau se difuzează. Eu una pot dormi liniştită şi fără să ştiu că nu ştiu ce soţie de fotbalist a făcut sex cu cineva, pe care probabil îl iubea atunci şi a avut încredere. Ştiu vina nu-i doar a celor care scriu, ci şi a celor ce urmăresc. Nu citesc tabloide, de ceva vreme nu mă uit nici la tv, din aceeaşi cauză, iar despre ceea ce m-a inspirat să scriu am auzit la radio. Mda, există un filmuleţ (sau ce o fi, n-am avut curiozitatea să privesc şi nici nu o s-o am), aşa şi? Uite d-aia mereg totul prost, nu? Că nea Gheorghe în loc să-şi vadă de norma lui la uzină, dezbate acum treaba asta. Nea Gheorghe, dacă are fete, ştie el ce fac? Sau e el sigur că ţaţă Didina i-a fost fidelă până-n ultima clipă. E femeia aia o curvă? De ce? Că a făcut ce a simţit, dar cu cine nu trebuia? Probabil că-i o fraieră, că s-a lăsat filmată şi a lăsat şi filmul frustratului. În viziunea mea e un frustrat, la fel ca cei ce comentează "fotbalistule, vrem s-o ardem pe nevasta ta". Ai vrea, nu?Asta înseamnă că doar ai visat până acum la aşa ceva şi-mi pare sincer rău pentru tine. Mereu am spus, e uşor să stai acasă în spatele unui monitor şi să comentezi. N-ai dormit liniştit dacă nu ai ştiut până acum că verişoara mea şi-a inceput viaţa de femeie c-un mare fotbalist, apoi mare antrenor, acum câţiva zeci de ani, dar dacă n-a fost să fie, nu a fost şi-acum are fiecare viaţa lui sau că nevasta unui mare sportiv, la începuturi, când el îi jura iubire veşnică se ascundea şi fugea, iar acum sunt fericiţi? Eu spun că ai putut dormi.
"De voi ca femei e mai greu, dacă te întâlneşti pe stradă cu un fost coleg şi mergi să discuţi undeva într-o locaţie, e grav, deja ai făcut frichi-frichi", asta mi-a spus-o un domn acum 10 ani şi mare dreptate avea. Nu-i de vină ţara, nu-s de vină oamenii, ci doar mentalitatea unora. Dacă te îmbraci în haine scurte- o ai în palmă şi-o oferi la toată lumea, dar dacă mă îmbrac în tricou, poate o am în cot şi-i acelaşi lucru.
sâmbătă, 26 septembrie 2009
Le boutique
Şi că tot colindarăm azi şi mi s-a întâmplat a patra oară, m-am hotărât, data vitoare nu am să mai răspund cu bun simţ, îl las acasă, nu-l mai iau în dreapta mea.
1 (acum câteva luni)
-Vreau şi eu doi covrigi şi un pateu cu brânză si ea ce-mi dă? 2 covrigi si un ştrudel şi-i zic"dar eu nu am vrut ştrudel", răspuns "nu avem, aşă că v-am dat un ştrudel".Bun simţ l-a refuzat şi a întrebat "Unde e legătura între brânză şi măr"? Poate doar la Adam şi Eva, atât.
2- (acum o lună)
-Aş dori şi eu două gogoşi cu brânză. Ce primesc? Două, dar cu ciocolată şi bineînţeles că observ doar când încep să mănânc "Doamna, am vrut cu brânză!", Nu mai avem si tot gogosi sunt", "Or fi doamnă, dar dacă nu-mi plac şi dacă eram alergică la ciocolată ce te făceai?"
3- săptămâna trecută
-Tot eu vreau o savarină (prăjitură) şi-mi dă ora 12 şi i se explică de multă lume că eu nu am zis nicio oră, degeaba.
4- azi
-Aveţi cornuri?
- Nu, avem alune.
Guma rest am priceput-o de mult, de obicei cer chibrituri în locul ei, deşi unele nu înţeleg atunci când le spun" Eu nu mănânc gumă, nu am voie, da? Spre binele meu", dar să îţi cer dude si să-mi dai gutui nu am să pricep orice ar fi.
Mi-e milă
Această postare nu cred că este dedicată bărbaţilor, dar nici femeilor.
E greu să fi femeie, mai ales dacă sălăsluieşti în pielea mea. Dupa ce că de zeci de ani o supun la tot felul de tratamente, şi nu d-alea faciale, sau călcâioase, nici uleioase (de măsline şi extra nu intra virgin, neapărat), ci d-astea ce au legătură cu sculele, azi i-am refuzat şi dreptul, stângul, ficatul, pancreasul, irisul, pupila şi tot ce mai dispune ea, de a-şi pierde timpul prin magazine. Eu nu las femeia din mine să-şi clătească ochii, nu, nu-i spăl cu detergent, nu-i clătesc, logic, da? Să vă detaliez, din motive de bautură, joc şi voie bună, nu pot merge în pantaloni scurţi că a sosit toamna şi nici cămăşa de noapte chinezească din copilărie nu mai îmi vine, timp n-am avut să-mi fac singură, deci hai la vânătoare de rochii de ocazie, că de microbuz sau tren nu s-au inventat. Speedy Gonzales e mic copil pe lângă mine, când vine vorba de cumpărături, primul magazin, prima rochie, rezolvat, nu mi-au trebuit mai mult de 10 minute cu tot cu striptisul de rigoare. Până si vănzătoarea a rămas uimită, dar ce credeţi că a durat prea mult fericirea asta? Nu, că femeii din mine îi mai trebuia şi altceva pentru rochia aia şi pentru un peticuţ de material a pierdut mai bine de două ore. De ce nu s-or inventa şi mărimea femeilor ca mine? Ca şi noi estem oameni şi mie-mi e bine aşa, dar îmi trebuie, câteodată. O compătimesc pe femeia din mine.
P.S- Să nu mai fiu întrebată "dar tu nu ţii la tine, de zici astfel de lucruri?", am sa răspund anticipat: mă iubesc chiar, asta nu înseamnă că sunt îndrăgostită de mine şi-mi fac declaraţii în oglindă dimineaţa, sau că-mi cânt serenade, nu, îmi ofer doar ceea ce-mi place.
P.S 2 melodia cu "Transport în comun" nu am găsit-o, aşa că momentan, sper că merge asta
vineri, 25 septembrie 2009
Le-am rezolvat şi p-astea
Că tot mă gândeam cândva, mda se mai întâmplă şi asta câteodată, când n-am ce face, gândesc, oare când or începe Sărbătoarea Vinului de la Valea Călugărească sau Festivalul Sinaia Forever? Am aflat, deşi sunt în aceeaşi perioadă, le-am rezolvat pe amândouă, mă duc la nuntă. Nu a mea, a altora. Ce-i bine? Că nu sunt manele, îmi iubesc rudele, ele pe mine, nu ştiu.
joi, 24 septembrie 2009
Câteva ...
...din satul meu:
,
,
La primărie:
Pe scara asta, probabil ar trebui să urci cu jalba-n proţap, dar dacă mânuţa ta şi pixul tău au înşirat ceva de ză şepărd. Las' mai bine, o construim noi aşa:
În iulie era doar cu un sfert de oră înainte, acum e cu o oră şi 45 de minute:
,probabil peste două luni o să arate la sosire, deja ora de plecare.
De la primărie-n sus, un parc:
,iar noaptea nişte ilegalităti, nişte cai (cred că ei nu sunt animale) ai lui ză şepard, normal, deci nu sunt ilegalităţi.
Şi pentru că îmi place apusul, la fel ca şi răsăritul, pentru că orice început are şi un sfârşit, un apus nu prea reuşit, deoarece locuiesc în satul în care răsar vilele, mai ceva decât gazonul pe stadioane şi asta nouă, tomnatică, e situată chiar în raza mea de acţiune, aşa că pe fugă, am găsit alt unghi.
Vechiul unghi:
Şi actualul.
Îmi plac sculele
De fapt aş putea spune că le ador. Puţine lucruri îmi creează un interes mai mare decât o fac ele. Senzaţia pe care o simt când pun mana pe o sculă nici nu ştiu cu ce poate fi comparată. E minunat să simt cum totul prinde viaţă şi după minute, ore (durata variază şi nu depinde doar de mine), după transpiraţii abundente, băgări, scoateri, cuvinte tandre, să văd cu ochii mei marea realizare.
Aş scrie mult mai multe despre scule, dar cred că deja sunteţi oripilaţi. Apropo, îmi plac sculele astea, despre ele vorbeam.
Leapşa
Adică un fel de oracol. Luată de aici.
1. Sunt: că respir, Consţanţa- Nadia
2. Păstrez: surprizele de la guma Minti, turbo, clasoare timbre, şerveţele, vederi cu actori, caiete de fotbal, ambalaje ciocolata ante'89, praştia, etc
3. Mi-aş fi dorit:- să mă nasc pe vremea lui Moromete.
4. Nu imi place: răutatea, făţărnicia.
5. Mă tem: de mine câteodată.
6. Aud: normal, stau bine cu auzul, desi câteodată mă fac că nu.
7. Îmi pare rău: că n-am vorbit din prima zi de viaţă.
8. Îmi plac: multe
9. Nu sunt: "Nu sunt ce par a fi
Nu sunt nimic din ce-as fi vrut să fiu
Dar fiindcă m-am născut fără să ştiu
M-am resemnat ca orice bun creştin
Şi n-am rămas decât .. cel care sunt"
10. Dansez: când simt nevoia, nu contează locaţia
11. Cânt: tot timpul, d-aia e şi loc pe lângă mine, fug toţi.
12. Niciodată: Niciodată, niciodată m-aş putea înlocui dragostea ta"- melodia asta-mi vine mereu în cap, la auzul acestui cuvânt.
13.Rar: ma enervez
14. Plâng: câteodată
15. Nu-mi place de mine pentru că: pun pe alţii pe primul plan, abia apoi eu şi pentru că nu pot spune nu.
16. Sunt confuză: rareori, poate atunci când citesc "Alice în ţara minunilor" în chineză şi când primesc anumite maimuţoiae (emoticonuri) pe mess, la care e o altă traducere decât cea pe care o interpretez eu.
17.Am nevoie de : aer
18. Ar trebui: multe...să nu mai fim ipocriţi, să nu ....
Hai ca am făcut-o şi p-asta.
Aş dori ca Bibi să completeze asta.
miercuri, 23 septembrie 2009
Poate doar eu mă întreb asta
Din două în două zile mă întreb de ce au pus gard la cimitir. Ei nu ies de acolo, iar băieţii ăia de iau flori de acolo, intră oricum. Şi mă întreb, oare nu puteau pune alte denumiri unor obiecte, că m-am săturat să aud "Fetiţa Junglei dă-mi clanţă", FJ dă-mi @$%$" şi de sute de ori le spun că nu-i la mine e la locul lor, deşi eu le-aş da unora, dar cum?! Înjurătorul m-ar ajuta, dar nu lor, că îmi spune că-s prea necizelate, cu toate că ele-s nişte lady, pe principiul ăla "sunt o lady, ce @$%# mea", atât de des e pronunţată, încât şi dacă ar vrea să doarmă s-ar scula.
marți, 22 septembrie 2009
Doar trei
Un fruct, 3 ipostaze:
1- în pom
2- opărite
3- la bronzat
4- la primăvară în ciorba de lobodă, că-i criză şi face bine la pancreas.
Desi sunt coarne, nu e sor'mea.
Ceva
Acesta a fost videoclipul zilei de ieri pe Trilulilu:
..RAOUL - Mi-e dor de tine dor de noi..
Vezi mai multe video din Muzica
..RAOUL - Mi-e dor de tine dor de noi..
Vezi mai multe video din Muzica
P.S -Să nu plângi Maria:)
luni, 21 septembrie 2009
Eu şi messengerul (2)
După cum spuneam aici, mă distrează messengerul. Recunosc, nu am ştiut până acum o săptamână asta si nici nu ma fost curioasă să aflu. Acum cinci luni mi-a spus cineva(după un alt id de messenger, erau nişte persoane, care cred că nici să respire nu puteau, dacă nu ştiau cine sunt eu): asl/pls, hai că pls ştiam şi eu, deşi cei cazaţi în căsuţa mea nu îmi dau d-astea, dar la asl am crezut că strigă, precum un vaşnic luptător "asalt" şi deja eram pregătită cu tot arsenalul din dotare. Am întrebat eu mai jos, mai sus (asta în funcţie de cum sunt cazaţi in messengerul meu), nimeni nu ştia nimic despre asl. Bun aşa, lasă ca oricum nu era important, d-aia nu puteam dormi eu noaptea. Uite că am aflat acum şi-am râs cu stropi, că lacrimi nu am, le-am consumat. Oricum mă tot intreb ce atât dnd, brb şi alte d-astea, nu-i aşa că suna mai frumos decât în romană, doar nu te apucai sa scrii ND (nu deranja) sau VI (vin imediat), las' ca tot ca mine, le traduc cum vreau eu:
dnd- deci nu dorm,
Restul, poate altădată.
Trusa la control
Poate unii îşi mai amintesc asta. Prosop, săpun, unghii tăiate şi batista. Da, batistele, pentru că atunci erau în număr de două, una situată în buzunarul de la piept, că dădea bine, alta pentru el, muc cel mic, batistă care acum a devenit istorie. Azi dacă n-ai un pachet de şerveţele sau batiste pentru nas, nu exişti. Dar care-i diferenţa? Muc al tău se simte mai bine dacă-i şters cu ţeva, dacă batistele au 13 straturi şi nu unul, dacă miros a lămâiţă, levănţică sau dude? Ce faci când e închis la buticul din colţul străzii şi nu ai de unde le lua? Nu era mai bună o batistă, decât să întinzi minunăţia pe mânecă, precum se întinde untul pe pâine. Precum mă întreb care-i diferenţa între hârtia igienică care are căluţi de mare desenaţi pe ea şi cea simplă? Mie una, căluţul ăla nu mi-a produs nicio senzaţie (şi o să aflaţi mâine când şi unde l-am folosit, momentan am o poză făcută doar cu telefonul). Hai în natură, hai să ne distrăm, din grabă, din "ia tu aia, iau eu asta", s-au uitat acasă şi şerveţelele şi hârtia igienică. Ce te faci, ăăă? Las' că-i bun brusturele, asta în cazul în care nu-l confunzi cu urzica. Hai, că d-abia aştept serveţele pentru lobul urechii şi batistele pentru genunchi, dacă Doamne fereşte dispui de apă şi începi s-o pierzi.
P.S- m-am gândit eu şi la alte întrebuinţări pentru alte batiste, dar nu pot posta aici.
Normal sau poate nu
Normal că am fost şi aici (asta pentru a vedea poze cu ceea ce a fost la Serbările Toamnei Câmpina). Şi normal că am fost a doua zi, noi nu ne ducem la deschidere. Şi mai normal că noi am avut programul nostru şi am făcut poze la ce-am vrut noi.
Când foamea îşi spune cuvântul şi ea se apucă de adunat roşii din centrul municipiului, ei sunt în aceeaşi pauză de masă.
"Ia domnişoară, fă-i câte poze vrei :)"
Iar asta, mi-a placut aşa de mult (mie nu-mi plac lucrurile în funcţie de duritatea lor, nici cele tari, nici cele moi) pentru că:
Singura diferenţă între prima şi a doua poză mi s-a părut doar faptul că primul nu mânca seminţe, în rest, faţa lor exprima aceeaşi poftă de spectacol.
Deci, hai să ne distrăm în stilul nostru:
"Ia domnişoară, fă-i câte poze vrei :)"
Iar asta, mi-a placut aşa de mult (mie nu-mi plac lucrurile în funcţie de duritatea lor, nici cele tari, nici cele moi) pentru că:
Normal sau poate nu.
duminică, 20 septembrie 2009
Nici melc nu sunt
Dacă în ultimele 72 de ore ai dormit 5 ore şi ai şi idei şi alte chestii de povestit, te gândeşti ce ar trebui să spui intâi? Nu, începi cu... cuprinsul şi restul poate mâine, poimâine sau într-o altă viaţă.
Lucrez cu melci, şi nu cu melci d-ăştia, nu, unii dintre colegii mei sunt melci.
"Arde casa pe noi şi vouă vă arde de blocat uşi ?"
vineri, 18 septembrie 2009
De-ar creşte via pe casă
poate ar fi cum spun ei aici sau aici. Dacă nici la tine nu s-au făcut prunele, nu-i bai, nu e ţuică, dar e vin, că doar toate pleacă de la alcool, ori prea mult, ori prea puţin.
Dar când dovleacul creşte-n vişin, te întrebi, de fapt nu, faci un plan:
"la noapte-am să te fur
ţi-o jur
şi am să te fac lanternă
că şi-aşa trăim în beznă"
Ce planuri, că nu mai suntem la cooperativă, trebuia acţionat pe moment, că l-au ciordit alţii înaintea mea şi s-a dus naibii felinarul şi iar "mă acuză" nevinovată. Şi vroiam să-i fac ei primul felinar din viaţă:
Declaraţie de dragoste
V-amintiţi de fata de aici? Ei bine, acum dă anunţuri "pierdut voce, o declar nulă". Şi i-am zis, fă playback sau dă anunţ la troc. Ea nimic, de a ajuns acum să cânte la fel ca mine (nu chiar, dar aproape), cum sunt un impresaro-badiguard de nădejde, n-am putut-o lăsa singură şi-am plecat în căutarea vocii, pe la doctori şi vraci. Dacă nu era ea mă gândeam unde s-o duc întâi, la ORL sau la Ginecologie (că-s mai multe motive pentru care îţi poţi pierde vocea), dar cum ştiam cine e, ne-am dus direct la ORL; de ce nu i-o zice NGU (nas-gât-urechi)? Acolo, de plictiseală, aşteptând-o cu sufletul în ochi, trecuse de mult de gură, am citit şi asta. Rezultatul, nu-i chiar aşa de grav, deci dacă nu-i de plâns, e de râs. M-a târât după ea prin toate magazinele posibile, a sosit Crăciunul şi la alţii (se vede doar într-un colţ şi-i făcută cu telefonul, că îmi respira vânzătoarea în ceafă, mai ceva decât pisiii lu' iubiii) 
.
de vreo 3 ori am ajuns până şi pe strada mea
. Mulţumesc că nu m-a dus şi pe cea cu nume de familie, că sigur nici acum nu ajungeam acasă. Doar atât: e măritată de vreo 18 ani, dar mă plimbă mereu prin magazine cu rochii de mireasă, că am râs, am râs, am râs şi am tot râs, am scăpat umbrela din mână de atăta râs, de vreo 7 ori. Dupa atâta râs, tot râs normal. Uite 3 exemple:
1. Ea urcă în autobuz, eu urc în autobuz, biletele la mine, ea nu vede, nu aude. Trece un minut, sună "unde eşti?" eu- stai cuminte acolo că sunt la şofer, că e...", ea- "nu te văd şi n-am bilet", eu-"repet, sunt la şofer, e... şi lasă că biletele sunt la mine", ea- "aaa, eşti la şofer". Staţie, coborâm, ea "bă urâtule pe mine nu m-ai recunoscut, că mă ura lumea-n autobuz când a auzit ce am zis", el (urâtul)- "ba da, dar daca tu n-auzi".
2. altă doctoră, ne trebuie trimitere, 5 pacienţi, înmulţit cu 30 de minute fiecare (pe puţin) rezultă 150 minute, ora 16:30, deci ajung acasă pe la 19:20, mişto, dar mie-mi e somn acum şi-am facut un sudoku şi-am adormit. Ora 17- trezirea, tot aici suntem, tot noi, nu ne-am înmulţit, nu ne-am împuţinat, norocul nostru cu asistenta că a ieşit din cabinet şi-am scăpat.
3. Declaraţia de dragoste am păstrat-o pentru final. Staţia de autobuz-El, tandru, o mângâie şi-i şopteşte "ce frumoasă eşti", ea-plictisită "mda, mă laşi, frumoasă", el "poate-ţi dau un cap în gură".
joi, 17 septembrie 2009
15, 17, Marţi
Marţi 15 septembrie sau Marţi 17 septembrie?
Şi-am zis că mă cuminţesc, dar nu pot. Hai dă-o încolo de treabă, am început să citesc Marţi 15 şi la ultima pagină era Marţi 17, pfff d-aia am ratat Veolia dimineaţă, n-am ştiut ce zi e..
Decretul 400 nu s-a abrogat,
sau după cum scrie aici, ar părea că da. Oricum, dacă şeful nu-ţi dă să bei (şi eu cred că-i suficient şi chiar mult prea des) tu nu te apuca s-o faci. Asta face parte din ciclul "eşti vai steaua ta, ţi se dă o şansă şi tu-i dai cu şpiţu", sau 3 poveşti ce par diferite, aceeaşi temă:
1. Oamenii ăştia de aici, au venit, au ratat, au plecat, a doua şansă, a doua ratare şi ultima. Acu-s istorie.
2. N-ai bani nici să traversezi strada, ai jdemii de copii (păcat că-i chinui şi pe ei)., îţi găseşti un serviciu pe care alţii şi l-ar dori cu disperare şi tu ce faci? Fugi, că munca e cea mai rea sperietoare, mai bine te lamentezi şi aştepţi, poate câştigi la loto, nu? Deşi nu cred, că şi pentru aia îţi trebuie bani. Sau mai nou la Bingo, că văzui eu la bodegă că apar ăştia iar. Pe principiul mii de concursuri, mi de oameni care participă, dar unde sunt câştigătorii?
3. Spuneam aici, că erau unii ce sufereau de şefie, încet, încet dispar.
Nume sau porecle
Te-ai gândit vreodată de ce dacă de copil i-ai spus cuiva într-un fel, acum nu-i poţi spune altfel. Azi e ziua ei, a lu' Mama Nonica, de ce dacă o cheamă Paraschiva eu i-am zis aşa, nu ştiu. Cum nu ştiu de ce lui îi zic Muise, ei îi zic Coarna, ei îi zic Nina şi cel mai amuzant mi se pare că eu vărului meu, care mai are niţel şi iese la pensie (vorbesc serios) îi zic Marinică. E ciudat, dar nu pot altfel, am încercat, parcă n-aş vorbi cu ei. Cum la fel mă gândesc, printre celelalte zeci de porecle, dacă mi-ar fi rămas şi "bulibaşa", sau ei "furtunaş", lui "dinţosul", oare ce făceam acum? Nimic, râdeam, ca şi de celelate, dar asta da, ar fi fost amuzant, cred că aş fi fost singurul "bulibaşă mic şi slăbuţ".
Mda, nu dorm.
miercuri, 16 septembrie 2009
Continuare
De fapt mai aveam.
7. nu mai suport meilurile. Din cauza unora ciudate, pe care nu înţeleg de ce le primesc, cu greu le găsesc pe cele importante. După o zi pe alta, am 43 necitite şi cred că mă pândesc, cum merg la somn, cum le primesc. Da' las' că-mi iau eu badiguard pentru căsuţă.
8. m-a pus pe mine cineva din viaţa mea, să-mi fac hai cinci (adică hi cinque, hi funf, hi cinco, hai în multe alte limbi) să se distreze şi ei când nu sunt eu prezentă. Bun aşa, l-am făcut, l-am administrat o perioadă, am acceptat doar pe cine am vrut eu ca prieteni. Constat acum că am "prieteni", oameni pe care nu îi cunosc, am adăugat (zici că adaug în coşul zilnic) acum şaipişte zile încă vreo cinci, mesajul de starea vremii mi-l fură şi încă altele. Yo administrator nu mi-am permis să-mi iau, aşa că nu-s eu, sunt alţii ăia de vă acceptă, eu în ultimele luni doar pe MARIA am dorit-o şi atât.
9. azi îmi fac timp să stau la pâc pentru a elimina meilurile alea şi-mi caut şi telecomanda, că vreau să mă uit la :
6
1. Postul de mai devreme nu e varză, e salată pariziană, dacă avea şi porumb era americană deja. Pfff, acum compar în reţete culinare, oare ce o urma?
2. Am dat cafeaua-n foc. Cine m-o fi pus să o fac altfel ? Naiba? Nu, nu cred, că n-o cunosc, dar ceea ce dura foarte puţin, azi s-a prelungit, că doar nu veanea cin' m-a pus să-mi spele aragazul şi la separator ( a se citi filtrul, dar dacă filtrează- separă. Ce explicaţie a la copil de 2 ani dau) nu îmi place.
3. je (15.09.2009 08:07:19): pe cine ai diriga?
je (15.09.2009 08:07:24): la cat intrii?
nepotu' lu' junglă (15.09.2009 08:07:26): am dirig, am fost la scoala
nepotu' lu junglă (15.09.2009 08:07:34): degeaba
je (15.09.2009 08:07:37): si io tot degeaba am fost, uite si tu unde-am ajuns
nepotu' lu' junglă (15.09.2009 08:10:29): eu ma refer ca m`am trezit ca bou la 6 si ne-a trimis acasa
je (15.09.2009 08:10:54): eu ma refer ca am fost degeaba la scoala, ca uite unde am ajuns
4. am mai descoperit unul pe aceeaşi lungime de undă. O discuţie la serviciu:
je- Dana dacă dormi te înjur.
el- lasă că o înjur eu, că tu n-ai cu ce.
je- păi eu nu o înjur aşa, că nu înţeleg de ce înjură fetele aşa.
el- eu da, că nu-s fată, aşa că daca ai nevoie, zi-mi mie şi devin "înjurătorul tău" că nici eu nu înţeleg.
Acelaşi el, câteva ore mai târziu: "Oare când o face şi băiatul meu 20 de ani?! Peste 8 normal". Şi cică să nu râzi.
5. Totuşi îmi trebuia o armură.
6. Atât, că nu mai ştiu să număr.
De noapte bună
Mda, e 1:00 noaptea, sau ziua, că a început o nouă zi doar, şi eu nu dorm, eu îi distrez p-ăia plecaţi peste sate, oraşe, municipii, judeţe, regiuni, ţări, cu mări vecine, pe messenger. Şi-ascult muzica
şi mă întreb, ceea ce tu sigur nu ai cum să te întrebi, de ce în playlistul meu ziua, la serviciu, sunt melodiile astea, în această ordine: 1, 2, 3, 4, 5, 6? Că asta ascult eu am înţeles, ar fi culmea să nu mă înţeleg tocmai pe mine, dar de ce aşa , în ordinea asta, că îşi revine apoi la normal (dar oare ce-i normal?) şi le ia in funcţie de gen (muzical). Să vă explic, ascult radio, "ăsta-i un lucru bun"- ar zice unii sau "ce ne interesează pe noi ce asculţi tu"- ar zice alţii. Bun, ora 13:30-14, depinde de zi, juma' de melodie, sfert, trei sferturi, ştiri şi dintr-o data pârrr, hârrr, canci radio, pot eu să-i cânt, să-l fărâm (atunci n-ar mai cânta deloc), să-l rog, implor, să-i declar dragoste eternă, nu mai vrea şi pace. Dă-i cu playlistul personal (intercity poate la anul) şi ăla ciudat după cum se vede, până pe la 16:30-17, când îi eliberează pe toţi. Cine îi eliberează? Habar n-am, alienii cred, că eu nu-mi explic. Care toţi? Păi oamenii de vorbesc la radio (ştiu le zice dj), ăia de cântă, ăia de fac playback, vedetele, ştirile, toţi ies ca şi cum nici n-ar fi lipsit. Dar daca ei au fost si alienii ăia de fapt mă răpeau pe mine?! Ehe, că mai au ei şi alte încercări.
Hai că iar am bătut pădurile (muşchiu' lu' je nu bate câmpii), de cred că se aud ţipetele lor pănă la băieţii ăia, peste ţări. Mai bine să iau cărţile şi să merg la somn. Cărţile de joc, am ajuns la valeţi. Te bucuri, nu? Mai am puţin şi termin. Greşit, am început de peste 30 de ani şi am luat-o ( la citit mă refer) de la popi, până-n 2100 termin eu.
marți, 15 septembrie 2009
Iubeşti, nu iubeşti
ea 1- ai un coş (nu de nuiele, nu al Scufiţei Roşii) situat pe partea aia de unde mănâncă unii, dar tot dispui de ea.
ea2 - aaa, da? Iubesc.
ea3- pe cine? Pe aia mică poate.
De ce trebuie să iubeşti neapărat un EL, o EA, ca să iubeşti, de ce nu poţi iubi şi altceva? Uite că eu iubesc să respir şi mai ales stâlpul de telegraf, oare e ceva anormal? Şi ea se întreba cândva "tu iubeşti?", păcat că la episodul 15 s-a sfârşit.
"Ce ai slăbit aşa, iubeşti?" De ce iubirea slăbeşte? Se presupune că-i ceva frumos, nu? Deci nu văd de ce te-ar slăbii, de ce ţi-ar face rău. Să nu mai iubim, să devenim toţi nişte ursuzi, nişte "graşi" şi dacă tot se chinuie unii/ unele cu mii de cure de slăbire şi degeaba, eu zic "hai să iubim că-i gratis şi te şi ajută, nu?". Ce-mi plac unii oameni.
luni, 14 septembrie 2009
Aşa ca de început de şcoală
Pentru ăştia "mici" şi astea "mici" ai/ale mei/mele. În primul rând să ştiţi că am căutat "Catalogul să dispară", nu e, n-o găsesc nicăieri, aşa că până Miercuri, când v-o pot difuza eu iar, aşteptaţi şi o ascultaţi p-asta.
14 septembrie Înălţarea Sfintei Cruci
Împăratul Constantin cel Mare a trimis-o la Ierusalim pe mama sa, Elena, pentru a căuta Sfânta Cruce si Mormântul Domnului. După ce crucea a fost găsită, patriarhul Macarie al Ierusalimului a înălţat-O pe Golgota, exact în locul în care a fost răstignit Iiisus. Azi e zi de post, post negru şi nu se mănâncă nimic ce are smenul crucii (usturoi, nuci).
Unii spun că începutul toamnei e de fapt azi şi nu la Sfântă Maria Mică, că azi se închide pământul şi pentru plante, că toate florile vorbesc între ele şi-şi exprimă părerea de rău că se ofilesc, iar păsările pleacă abia acum, că azi e ziua şarpelui şi d-aia nu se taie lemne, pentru a nu veni şarpele la casa omului. Azi se începe culesul viilor, fiind lăsaţi pentru Dumnezeu cei de pe ultimul buştean.
Superstiţii :)
- să pui curpeni de pepeni pe pomul ce nu a rodit şi anul viitor va rodi
- sa prinzi un şarpe, să-l omori, să-i pui în gura un căţel de usturoi şi să-l pui sub pragul casei (scoţi termopanul daca e nevoie, dărâmi şi casa), la Sfântul Gherghe iei usturoiul încolţit, îl pui în pălărie, te urci in turnu bisericii atunci când vin oamenii (să văd eu dacă ai curaj şi te lasă preotul) şi aşa ai darul de a-i cunoaşte şi de a vorbi cu strigoii.
- busuiocul sfintit de ziua Crucii se pune în apa păsărilor, pentru a le feri de boli, la streşini, pentru a feri casele de trăsnete.
- dacă tună după această zi, toamna va fi lungă.
duminică, 13 septembrie 2009
Nu-mi plac petrecerile
Şi d-aia nu organizez nimic înainte. Îmi plac lucrurile simple şi urările şi mai simple. Uite aşa a decurs, în parte ziua mea.
1. Dacă nu bei de fel, de ziua ta când au toţi dreptul la băutură, mai puţin CD că şi-a luat CVC şofer, să nu amesteci în niciun caz băuturile.
Şi-am trecut şi pe la Vlaicu, din mers că ne ardea buza :
si ne aşteptau alţii pentru o partidă de fotbal, mare derby, Păuleşti Mal versus Plopeni Diana:
2. Să-i împaci pe toţi faci asta:
dimineaţa cu heapi famili (fără poze, poate cândva).
ea, Bi mi-a adus cadou asta, exact ce mi-a promis şi-i mulţumesc şi pe această cale:
Oare de ce vânzătoarea din cauză că totul făcea 66,6 ron, mi-a zis că "a dat un preţ ciudat, mai îţi dau un chibrit"?
3. Apoi pleci la festivalul caşcavelei că nu poţi lipsi nici anul ăsta, normal că pe drum iar văzurăm ceva , ceva aşa ca pentru sufletul nostru:
la tributul adus lu' Maicăl, el, MIRC, făcea treaba asta:
El, tovarăşul meliţian, ne-a spus că:
"1. e departe pe aici
2. nu aveţi voie ( aaa, pai eu mă gândeam că ăsta e nambăr oan, dar las-o aşa)
3. luaţi-o pe unde aţi venit, e mai lesnicios" (aha, adică mai lesne, mai uşor?)
Bine că nu mi-a dat amendă pentru răspunsurile astea:
După noi, potopul:
Şi-am trecut şi pe la Vlaicu, din mers că ne ardea buza :
si ne aşteptau alţii pentru o partidă de fotbal, mare derby, Păuleşti Mal versus Plopeni Diana:
Învingătorii, bineînţeles că Mal, doar avurăm două în poartă, MMS şi MAI :). Sfat să nu bei niciodată înaintea unei partide de fotbal.
Şi-au mai fost niste runde,că aşa mă tranş€z eu de obicei şi...
Pentru că "enibadi" mă întreba, de ce nu o anumită melodie? Uite că-i fac pe plac :
13 septembrie
Azi e ziua pompierilor şi tot azi se implinesc 96 de ani de când Vlaicu a murit încercând să traverseze Carpaţii. Şi nu le ştiu de aici, ci pentru că a fost cândva ora 1 (de la ora 20 până acum m-am uitat numai la fix, la ceas, mă iubeşte, nu? Mda, Calu) într-o noapte de Marţi 13 şi uite d-aia "ţin cu septembrie", îmi place luna şi-mi place şi toamna şi-mi plac multe altele. Pentru că azi e şi ziua aia în care telefonul zbârnâie, mesajele curg mai ceva ca Dunărea la Porţile de Fier şi după numărul lor aş putea crede că am amici cât un cătun din China, dar numai eu ştiu adevărul şi cel mai amuzant mi se pare că ei mă felicită pentru ceva la care eu nu am contribuit cu nimic, pentru că nu eu mi-am ales data naşterii.
şi
Merci pentru lăbuţă Bi:
şiEu nu
Acesta e un pamflet, trebuie luat ca atare şi citit doar cu acordul tău.
Eu nu, nu m-am născut dintr-o prostie, adică prefer să cred că m-am născut din fuziunea unor păsări, în urma unor dulcegării ascultate de purtătorii acestor păsări. De ce e asta o prostie? Acum nu spun că trebuie să împărtăşeşti lumii întregi ceea ce faci tu cu "iubiii, pisii" (despre denumirile astea altădată) în momentele alea, în care logic sunteţi doar voi doi (deşi nu în toate cazurile), locaţia v-o alegeţi singuri. Nu vreau să aud nici cum frichi frichi, huţa huţa el şi tu şi ce aţi făcut, deja în momentele alea auzul meu îşi doreşte să fie plecat în vacanţă, nu mă interesează unghiul sau coeficientul de frecare miu prim, ăla de-i cu forţa de frecare (şi nu mi-a plăcut fizica la şcoală, dar asta mi-a rămas prin nişte unghere ascunse), dar aşa cum m-am născut de ziua altora, cred şi că nu m-am născut dintr-o prostie. NU, nu, eu nu, e sex, e amore vero, e fizică, geografie, chimie, ce-o fi, dar nu e o prostie.
sâmbătă, 12 septembrie 2009
Gânduri
AAAAA, astea-s nişte ţipete scoase de către gândurile mele. De ce? Pentru că stau pe gânduri şi cred că le doare. De ce stau pe gânduri? N-am găsit alt loc şi mă întreb de ce nu pot spune unii oameni direct ce vor şi de ce se cred artişti şi interpretează cuvintele, de am impresia câteodată că vorbesc precum băieţii ăştia de aici. Era un banc, pe vremea când eu încă mai credeam că Arabella poate face şmecherii cu inelul ei şi-am încercat să-l ciordesc, noroc cu tata, mi-a explicat ce e ăla curent electric, altfel azi eram mai creaţă decât un african. Deci banc:
Un om intră într-un magazin:
-Doamnă, vreau şi eu o pălărie verde, da' nu prea verde, da' verde să fie!
Îi aduce una verde închis.
-Aceasta este bună?
-Nu, v-am spus destul de clar: verde, da' nu prea verde da' verde să fie!
Îi aduce una verde deschis.
-Aceasta este bună?
-Nu, doamna ce nu-ntelegeţi? Să fie verde, da' nu prea verde, da' verde să fie!!
-Domnule ştiţi ceva... când v-oi da un şut în fund da' nu prea-n fund da'-n fund să fie îţi trece pofta de pălări!
Gata cu statul, mă dau jos, că mi-e milă de ele, de gândurile mele, mai bine să le dau eu ceva funie, adică funny, în dialect de junglă:
Pirostrii moderne
Oare de câte pahare cu apă ar fi fost nevoie să încălzeşti, la aceste pirostrii moderne:
,
,pentru a spăla un trup de 165 cm şi 49 kg? Norocul meu că eu am dormit şi-am ratat deja vu-ul, dar alţii au trăit istoria.
Hai că face bine
Din ciclul "ui lov muzica de peste Prut", în traducere "мы любим нот o Prut", sper că nu am zis nimic de mamă, origini şi alte cele, nici de rusă n-am habar, printre altele pe care nu le ştiu. Hai să zâmbim că face bine la atrii şi ventricul şi muzica-i cel mai bun doctor, când "eşti dusă".
Bine
Bine că am spray şi e acasă pe biro, cu accent pe o, bine că ne-a dat Hagi programul peste cap şi bântuim noaptea prin pădure cu spiriduşii, bine că l-am lăsat pe 6 cavalli să zburde liber până mâine, bine că noaptea trecută m-am culcat la 3, avănd un maraton de semne de întrebare în cap şi ieri (ca deja e azi) am lucrat la necriză, bine că azi trebuie să vizitez muncipiu, bine că-i consăteanul meu DON, nu Don Juan şi-şi taie salcia şi-o lasă-n stradă şi juma' de sat e acum pavat cu crengii de salcie, de mă gândeam că: ori a venit sfârşitul lumii şi l-am ratat, ori o să apară cineva să-mi cânte. Da' totu-i bine când se termină cu bine, de 3 săptămâni habar n-am unde-mi e telecomanda, nu, nu a mea, că-s oamă încă, deşi aici am aflat că alienii au alte scopuri cu mine, ci a cutiei argintii care ocupă loc fără folos în camera mea. De ce nu m-oi duce să iau cealaltă telecomandă, care se potriveşte? Pentru că mi-e bine?! N-am eu habar, voi de unde ati ştii.
vineri, 11 septembrie 2009
Midnight caller
Şi eram hotărâtă să vă spun despre criză şi necriză, despre Cichi Cean şi decretul 400 şi toate erau de râs, dar ... vă amintiţi filmul ăsta (măcar unii dintre voi) ?
Ora 00:28 trag cu nesaţ dintr-o ţigară, gândindu-mă că eu le las, dar nu mă lasă ele pe mine, când trinccc. Cine poate să mă sune la ora asta decât ea, colega mea, să mă întrebe despre "criză", gândesc eu cu voce tare, mai ales că liniuţele alea din colţul din stânga sus a lu' celularu' lu' je nu se mişcă toată ziulica (de fapt şi cele ale colegilor mei sunt în aceeaşi situaţie, cred că-s in grevă japoneză, doar afară mai le vine cheful de dans şi sar zglobii de la 1 la 5). Nu, nu-i ea, e chiar o surpriză şi nu andreea, e ceva neaşteptat, e ... de fapt nu, a fost doar o părere şi nici măcar nu a zis la revedere. Aşa că am băgat eu nişte muzichie şi-am plecat zglobie. Tată numa'-n versuti o ţin.
joi, 10 septembrie 2009
Ce faci de revelion?
Am râs, am făcut glume pe seama asta, dar inevitabilul s-a produs. Deja am fost întrebată. Aşa că am să să răspund, cum le-am răspuns şi lor, băştinaşilor, acum vreo 2 săptămâni şi am tot amânat să scriu aici:
- nu-mi place revelionul, e o zi ca oricare alta, sau poate chiar mai rea. E ziua în care persoane care nu te-au mai căutat de secole simt nevoia să-ţi dea mesaje stas şi lipsite de originalitate.
- eu fac revelionul când vreau eu, ca de obicei.
- anul ăsta nu mai e nevoie să mă tranşez pentru a-i mulţumi aproape pe toţi, anul ăsta ca niciodată ştiu (din iulie) exact unde am să fiu: "eşti, nu eşti liber, lucrezi" şi chiar nu-i un motiv de suparare, cum îmi spunea cineva "ooo o să ai material pentru blog, cât pentru un an", nu vreau material pentru blog, dar am să râd.
Cum Moş Nicolae trebuie să apară zilele astea, să nu te mire, dacă în curând ai să vezi artificii, globuleţe şi poleială in junglă.
miercuri, 9 septembrie 2009
Jurnal de iatac
Ieri 09.09.09
Ora 16:10 din cauza acestui motiv, eu şi toţi piticii mei picarăm, mai rău decât picau mig-urile într-un timp pe plaiurile patriei.
cărţile erau ale mele şi da, recunosc, am lenjerie cu tigrii sau ce-s ăia, face parte din categoria cado .
Ora 16:23 - mama lu' fetiţa junglei ... sar că nu-i Tarzan să mă pârască la maman, sunt fetilii:
ele- ai dormit?!?!
eu- da
eu- da
ele- când? că abia am sosit de 15 minute?
eu- uite acum şi mă simt odihnită
ele:=))
Ora 16:35 în casa mea, în iatacul meu, în bedrumul meu
ea:- mi-e somn
eu: păi dormi
Ora 17:05- M-am tot gândit ce i-aş putea face? Ultima oară când a făcut asta am şocat-o cu miss piranda şi guţă.
Ora 17:40- traiască familia lu' enibadi că mi-am descoperit telefonul şi...
patul meu şi ea:
cărţile erau ale mele şi da, recunosc, am lenjerie cu tigrii sau ce-s ăia, face parte din categoria cado .Între timp eu am fost la magazin, am scuturat, am dat boxele la maxim, am râs, i-am cântat, am verificat dacă respiră, singurele reacţii din partea ei au fost:
" trebuia să-mi pun ceasul să sune peste vreo 3 ore", deşi acum nu-şi mai aminteşte.
Ora 17:53
ea:- dă-mi să beau ceva, că eu aşa simt dimineaţa, nevoia să beau ceva.
eu:- suc? vrei bere că am? ţuică, vin?
ea:- apă mă sau ceai, dă limonada aia încoa'.
eu:- uite poză cu tine şi să ştii că te pun pe blog. :P
ea:- auzi mă, eu venisem după ouă la mama ta, o să le zic ălora acasă că am stat să ouă găinile.
ea:- auzi mă, eu venisem după ouă la mama ta, o să le zic ălora acasă că am stat să ouă găinile.
P.S - şi pe MMS o luase somnul în drum spre magazin.
Dacă ţi-e somn, sau dacă nu şi ai dori, închiriez iatac, adică îl dau liber, că eu mă mut în junglă.
Există?
Fusei azi în muncipiu, adică uite aci:
Pe motiv de una bucată cameră moartă, probabil o să o resusciteze dacă o s-o duc curând şi nu o să ajungă la morgă, iar cealaltă dată cu împrumut pentru evenimente fericite (sau nefericite, depinde de caz- nunţi) din viaţa oamenilor, preafrumosul mesaj de întâmpinare îi făcut cu telefonul, că şi aşa nu-mi foloseşte la altceva şi acum habar n-am pe unde e, poate-şi face cineva milă şi mă sună să-l recuperez şi eu.
Şi mi-a zis tata, maşina, electronicele şi femeia nu se împrumută.
1.Maşina - cine ştie ce obsedat/ă îşi bagă piciorul în acceleraţia ei.
2.Electronicele - sfârşesc tragic, că eşti păţită.
3. Femeia - tu n-o să ai, sper, dar oricum dacă vrea se închiriază ea singură, nu-i nevoie să o împrumuţi tu.
Recuperată de către băştinaşi, tragi, că ai permis de tras, concluzia că "mai bine-n jungla ta, că nu vezi chiar atâtea răutăţi şi nenorociri", aprobată, te-apucă fredonatul melodiei ăsteia şi brusc te ia cu leaşin, căscat şi moleşeală. Cunoşti simptomele mai bine decât îţi cunoşti propriul buzunar şi te întrebi de fiecare dată "oare chiar există deochiul?", adică dacă se miră cineva de tine şi "giumbuşlucurile" pe care le faci chiar trebuie să te ia cu leaşin? Şi de ce ochii au legătură cu toata treaba asta? Şi tot ei ochii, de ce sunt leac pentru alţii? Şi dacă tu crezi în Dumnezeu, poţi crede şi-n deochi?
Deochiul şi cine face treaba asta... îmi răpesc mie bucuria de zi cu zi.
Eu şi messengerul (episodul 1)
Azi discutăm despre buzduganul messengerului sau soneria, alarma lui. Ştiţi cum arunca zmeul buzduganul să ştie Cosânzeana că îşi face apariţia? Eee, uite aşa apare neutru, că nu-i nici feminin, nici masculin, e un-două... Cum cine? El, ăla mic şi roşu de zici că-i chestia aia la care se năpustec taurii in arenă, buzz-ul. M-atrage tehnologia, precum era atras Pinochio de gater, dar de nevoie ( Cine o fi nevoia asta? Mi se pare cea mai tare profă, ne învaţă de toate) degeţelele mele au învăţat acum ceva vreme sa zburde pe tastatură, mai ceva ca picioruşele unei gimnaste intr-un exerciţiu la sol (nu sol-ul din gamă, da?). Reîntorcându-mă eu de pe plaiuri nemioritice şi ajungând civilizaţia şi-acilişa, la Cuca Măcăii land, precum spuneau fetili de la Apaca "nu vrem lei nu vrem valută/ vrem ca Petrica să ne... recite moartea caprioarei", uite aşa găsii şi eu "ai, n-ai ce băga în gură/ şi nu mă refer la cot (ete că nu vreau eu să rimeze)" internetul nu trebuie să lipsească din casa românului. Că-i pe masă, birou, o cutie de carton improvizată, pâc-ul şi laptocul sunt la loc de cinste, mai ceva ca tabloul din copliărie pe care ţi l-au făcut împotriva voinţei tale şi care acum zace ascuns pe şifonier, sperând mereu ca nu va fi găsit şi expus. După cum spuneam, nici eu nu puteam face exceptie, nu? Cu mânuţele astea două mi-am construit căsuţă de mail (doar un locatar plătindu-mi chiria pănă acum) şi bineînţeles nelipsitul acaret, pe lângă căsuţa omului, messenger-ul. Şi uite aşa am devenit fana lu' status şi-a lu' buzz. În zilele în care sunt p-acasă el, mess-ul meu, e oupăn şi 24 de ore, dar eu nu-s la butoane, statusurile mele sunt înţelese doar de unii şi-s mai speciale aşa (asta ca să mă exprim frumos sau cum ar spune unii "au venit piticii în viaţa noastră"), educaţi de către mine, normal, chiriaşii nu-mi dădeau buzz-uri, mass-uri şi cuvinte anagramate. Nemaiavând timp s-a dus educaţia pe apa lu' Marţi (că apa Sâmbetii o fi deja plină, de câte s-au dus pe ea) şi :
intâi buzduganul şi apoi
clc(28.08.2009 21:03:31): esti
clc(28.08.2009 21:03:31): ?
....
buzz
f (19.08.2009 23:02:33): buna cf tu?
je (19.08.2009 23:02:38): buna. bine
f (19.08.2009 23:02:48): ma bucur
je (19.08.2009 23:02:49): auzi de ce dai buzz imediat cum scrii?
f (19.08.2009 23:03:09): mii de scz credeam ca nu esti la pc
je (19.08.2009 23:03:30): nu iti cere scuze, si nu,nu-s suparata
je (19.08.2009 23:03:37): doar ca nu inteleg si daca nu eram la pc, oricum buzz-ul nu te ajuta cu nimic.
Am la buzz-uri in ultimul timp, incât aş putea să-mi deschid un serele, dar să vă spun şi despre statusuri. Că eu într-ale mele, caut asociat pentru afacerea cu dude, dau pierdut semnalul de la telefon şi ofer recompensă găsitorului/ oarei, fac concursuri in care ofer o zi din viaţa mea celui/ celei ce înţelege, fac troc (şi nu d-ăla în care mănâncă porcii), recunosc, dar de ce să pui la status "nu's", eşti că respiri, dar nu eşti la pâc şi de ce tu, om la 30 de ani, să scrii la status "cu iubi la iubi"? Eu presupun că dacă eşti cu iubi, îi explici cum şi de ce nu trebuie dus carul mare la vulcanizare, nu stai să prezinţi lumii intregi idila ta, sau poate oi greşii eu şi tu ai vrea să-mi dai si web să vadă şi ochiul meu ceea ce numai tu cu ea ar trebui să ştiţi.
marți, 8 septembrie 2009
Raspuns la sms
"Merg pe drum şi vine baniiiiiii, am găsit 2 mii :))"- acesta e un sâmâsî primit de mine acum 3 zile.
Legendă: 2 mii= 2 bani
"Cum mergeam in miez de noapte
Cu gândurile ocupate
Nimeni nu e pe cărare
Hopa, ce văzui în cale
Nu-i punguţa cu doi bani
Da' şi-ăştia-s gologani"
Je truve 50,5 ron, de fapt ei m-au găsit pe mine, că era noapte şi beznă. Aştept sms-ul în care-mi spui ca ai găsit-o pe Eloa cu accent pe a (ştii tu cine e) şi eu îţi dau din câştigul meu de la loto :).
Şi "se face special, fără număr, făra serie (de bolentin)" pentru emiţatoarea esemesului (nu antena):
Calin si Luminita - Mi-am dat painea am dat banii
Calin si Luminita - Mi-am dat painea am dat banii
Preventiv
Asta e realitate, nu e ficţiune şi face parte din acelaşi ciclul "să râdem zilnic, că are cine ne face":
J- ai şi tu o pastilă de durere?
J- ai şi tu o pastilă de durere?
yo- nu iau pastile, dar ce te doare? Poate fac rost.
J- nimic, vreau sa iau preventiv.
yo- Preventiv că ce? Că o să te doară capul, măseaua, rinichiul, pancreasul şi alte bucăţi şi parcele ale corpului tău? Păi eu zic, să-i propun A mare-i mele (ea nu-i amică), care o să aducă pe lumea asta, cam într-o lună, una bucată prichindea, să-i dea preventiv aşa niste anticoncepţionale, că peste câţiva zeci de ani i-or fi de trebuinţă.
Eu pe această cale vă anunţ preventiv că: nu am să mă schimb (o fi bine, o fi rău) şi mai dispun de câteva depozite de intrebări, că am să fac focul în sobă de pe acum, dacă o fi frig la iarnă, mă duc să-mi fac grajd, daca mi-oi lua vacă, să-mi predau permisul de conducere, dacă oi bea vreodată, de ce să mi-l ia ei? Că mi-au avion, dacă oi lua lecţii de zbor vreodată, că ... am mii de că-uri d-astea, dar mi-e să nu vă-nroşiti apoi.
Tu ce ai face preventiv aşa?
Cum se simte o o #@*& ?
Pentru că am fost cenzurată aici. Chiar am fost, scriam, apăreau jdemii de coduri şi erori şi nu mergea şi tot aşa, să revin. Te-ai gândit vreodată cum se simte o #@*& ? Nu? Ei bine, eu da. De ce? Pentru că:
eu- te simţi rău?
d- mă simt ca o #@*&
eu- E de bine sau de rău? Cum se simte ea? Tu, ca băiat şi posesor vorbeşti cu ea? Dacă da, ce-ţi spune?
Şi pentru că am primit acest răspuns şi de la fete le-am întrebat cam acelaşi lucru. Aşa că aş dori să ştiu şi eu cum se simte ea şi ce limbaj se foloseşte pentru a vorbi cu ea. Tu ştii?
Naşterea Maicii Domnului
Sau Sfântă Maria Mică (Stă Măria). Azi creştinii sărbătoresc Naşterea Maicii Domnului, prima sărbătoare din anul bisericesc, an ce începe la 1 Septembrie. Născută în Nazaret, avăndu-i ca părinţi pe Ioachim şi Ana, naşterea ei a fost anunţată de către Arhanghelul Gavriil, primul aflând tatăl, apoi şi Ana, căreia i s-a spus că numele copilului va fi Maria, ceea ce simboliza Spuma Mării.
Azi e sfârşitul verii, iar rândunelele pleacă, insectele şi reptilele se ascund în pământ.
La Mulţi Ani!
luni, 7 septembrie 2009
Aşa, de luni
Mi-am luat inima la palme, fiindcă muşhiu' meu de miocard nu vrea să o ia în dinţi (la inimă mă refer) şi m-am hotărât să vă întreb ceva, dar CNA-ul nu a permis asta, aşa că azi doar muzichie, aşa de luni, ultimă zi lucrătoare, că mâine începe uichendul.
duminică, 6 septembrie 2009
6 septembrie
Acum 45 de ani s-a născut una bucată gentelman, care a participat la creşterea mea, d-aia îmi aduc aminte şi asta.
Acum doi ani a murit el şi cu toate că e îngropat aici, la doar 10 kilometrii de Modenna îţi ia mai mult de 2 ore să descoperi localitatea şi plângi pentru că din cauza pierderii timpului aiurea şi a căutării nu o să găseşti cimitirul deschis, pentru că la ora 16 se pun lacăte pe uşi, de parcă ei ar pleca undeva de acolo. Ei nu pleacă, ei stau acolo şi aşteaptă, dar se pare că şi dincolo au program de vizită. Pentru că şi la alţii ca şi la noi nu sunt indicatoare, pentru că întrebi lumea şi habar n-are, pentru că ... lista asta poate continua, pentru că şi alţii sunt praf , colb, pulbere, la multe, dar nu promovează asta, doar noi românii (a se citi unii dintre noi) avem un dar aparte de a ne face asemenea reclamă.
Acum un an, un OM, probabil din cauza singurătăţii (trist, dar oricât de mare ar fi familia poţi fi singur), din cauza lipsei comunicării, din cauza deznădejdii, a disperării, a bolii, a nu ştiu cui şi nu înţeleg de ce şi n-am să înţeleg niciodată şi-a pus capăt zilelor. O femeie, care toată viaţa a crezut în Dumnezeu, care era exemplu pentru alţii, care zâmbea, care ştia mereu să aline suferinţa altora. O femeie pe care nu am destule cuvinte să o descriu, dar în urma căreia a rămas ceva.
sâmbătă, 5 septembrie 2009
Istoria se repetă
Te-ai gândit vreodată la ce foloseşte baia? Greşit, dacă ai răspuns asta, răspunsul corect în cazul nostru este: baia foloseşte la orice vrei tu,dar nu pentru a face duş, nu, duşul îl poţi folosi pe post de liană, cada pe post de cazan de ţuică. Ce zic yo aici? C a să faci ţuică îţi trebuie H2O, adică apă, aqua, water, wasser, agua, etc şi abia apoi restul ingredientelor.
Ştii melodia asta? Ei bine, da, istoria se repetă. De mai bine de 22 ore nu avem apă şi ăştia cu energia, ai lu' Suez s-au gândit că n-ar strica să facem economie, că doar e criză şi-i spre binele nostru, aşa că de la ora 8 la 13, niet gaze. Combinaţia perfectă a zilelor noastre pentru a putea face ce ar trebui să facă mulţi zilnic: nişte pirostrii (repet nu cele de nuntă), nişte lemne (noroc că stai lângă pădure), un chibrit, o dragoste mai veche către un ţigan/ţigancă, asta ca să se aprindă lemnele, dar las' că dacă n-ai iubit ţigan, găseşti tu pe cineva şi te ajută, o albie (nu de râu sau de pârâu că şi ăla care îţi mărgineşte averea e sec de căţiva ani).
Le: adica la ora 8:45, Electrica nu putea sa lipsească de la acest chef.