"Se-nțelege tot ce zic?!"

Parafrazând gluma Stelei Popescu, de odinioară, se-nțelege tot ce zic?!

Nu de alta, dar mă gândesc așa, cum că, dacă nu ne spuneau ei, noi ne- fi adunat la o dudă, o chelcășoză și cum să ne distrăm noi?! Eee, cum?! Hai să ne uităm la geam.

De la unii adunate

Şi de mine combinate... versuri a la Isabela Calumea.

Aseară am văzut prima umbrelă pătrată din viaţa mea:

Tot aseară am primit cadou o umbrelă verde, ca pentru junglă aşa, azi am aflat de ce, că-mi place verdele şi-i septembrie şi eu ţin cu el (sub sloganul o lună, două luni, un astru, doi aştrii, rezultă un septembrie- două septembrii), poza-i de azi, din junglă:

şi tot azi am primit astea, că eu nu-mi doresc o cafeluţă, o biscuite, ci o dudă, o măslină:

şi-am realizat cât de tembelă pot să fiu, în loc să folosesc îndemnul:

, eu am intrat pe aia deschisă, ce umbrela mea (că o aveam cu mine), capul meu nu mă ţine să mă avânt cu el aşa în orice.

Şi doamnelor şi domnilor... ce naicuri, diendgiuri şi alte firme (de îmi închipui pancarte d-alea luminoase) ... când v-aţi cumpărat ultima oară o haină termopanată? He, he, termopane, termopane:

P.S- Ultimele doua poze le-aş fi făcut mai de aproape, dar cică mă risc şi le e frică ălora de umblă cu mine