Mereu m-am intrebat de ce nu-si "amintesc" oamenii si de Teodora? Ma refer la oamenii de varsta mea sau putin mai mari. Oare de ce?
Sa fie sanatoasa!
Se afișează postările cu eticheta sport. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta sport. Afișați toate postările
marți, 13 noiembrie 2012
duminică, 15 iulie 2012
Cu o condiţie. Condiţie fizică
Despre jocurile copilăriei aş putea să scriu zile-ntregi, fără oprire şi tot nu le-aş epuiza. Recunosc, pe unele le practic şi-acum, la sfârşit de săptămână.Tocmai d-aia la lepaşa Mihaeleidm am ales să aberez despre condiţia fizică.
Condiţia fizică si-o mentine fiecare cu mâna lui/ei, piciorul lui/ei sau pe scurt cam tot corpul fiecăruia. Eu nu impun nimanui ritmul meu, nu e nimeni obligat să urmeze traseele mele, dar nici nu grăbesc pasul, dacă cineva rămâne-n urmă.
Acum ceva vreme, închis fiind la bodegă, am fost nevoită să merg la supermarket-ul din localitate, supermarket situat la vreo 2 kilometri jumătate mai la vale de cortul meu. Poate c-am mers, "doar pentru prostiile alea", după cum mi-a zis doamna (e măritată e doamnă) de la mezeluri, dar măslinele, pe care le-am luat cuiva drag şi apa, pe care am luat-o altcuiva drag, pentru mine nu sunt şi nu vor fi prostii. Ca să înţelegeţi la ce fac referire, vă spun că doamna respectivă locuieşte pe lângă mine si-i mai mică decât mine cu vreo 9 sau chiar 10 ani. La ce-i mai mare? La kilograme. Eu am 45, ea are nouăzeci şi ceva, eu am 165 cm, ea are 158 şi chiar mi s-a părut mai mult decât amuzantă remarca ei "n-aş fi mers atât pe jos". De ce nu? Că doar când ne-au născut mamele, am făcut mişcare. Şi ce mişcare. Pe pariu că nu ne stăteau picioruşele si mânuţele?! Ei bine, asta e, nu-i prima dată când văd feţe mirate datorită faptului că merg pe jos, aşadar să trecem la răspunsuri:
1. Faceţi mişcare în fiecare zi ?
Da. Lucrând într-un mediu, unde-mi tin corpul toată ziua legat de un scaun, am ales ca dimineaţa să parcurg o parte a drumului, pe jos. Timp de 30 de minute-n mersul meu parcurg 4 kilometri. Nu, nu put, nu transpir, e umbră şi nu bate Soarele. Inconvenient: claxoniştii. Ciudat sau nu (depinde de fiecare, eu m-am interesat, pentru cazul meu) mă dureau picioarele mult mai mult decât atunci, când lucram în picioare. Orice încercam nu dădea roade, apoi am consultat o fiinţă umană şi am găsit răspunsul.
2.Ce sporturi practicaţi şi cât de des?
Mişcarea mea de seară/ gimnastica diversificată nu se pune, nu? Apoi, fotbal, tenis cu piciorul, 21, nemţeasca şi altele legate de minge, săptamânal.Coarda şi altele, când m-apucă damblaua.
3.Dacă ar fi să facem o întâlnire sportivă (şi blogosferică) la ce meciuri v-aţi băga?
Sportivă? Nu spun Nu la nimic. Blogosferică? Spun Nu din start.
La fiecare sfârşit de săptămână mă găseşti pe coclauri. Nu contează unde şi nici dacă-s singură. Prefer mişcarea-n locul statului la pc.
P.S- la serviciu, deşi stau jos, tot fac mişcare. Îmi ridic picioarele la orizontală, încordez muşchii şi tot aşa.
P.S- nu fac mişcarea pentru a slăbi. Din contră-mi doresc un pic de grăsime deasupra muşchilor. Fa mişcarea pentru corpul meu şi psihicul meu.
Condiţia fizică si-o mentine fiecare cu mâna lui/ei, piciorul lui/ei sau pe scurt cam tot corpul fiecăruia. Eu nu impun nimanui ritmul meu, nu e nimeni obligat să urmeze traseele mele, dar nici nu grăbesc pasul, dacă cineva rămâne-n urmă.
Acum ceva vreme, închis fiind la bodegă, am fost nevoită să merg la supermarket-ul din localitate, supermarket situat la vreo 2 kilometri jumătate mai la vale de cortul meu. Poate c-am mers, "doar pentru prostiile alea", după cum mi-a zis doamna (e măritată e doamnă) de la mezeluri, dar măslinele, pe care le-am luat cuiva drag şi apa, pe care am luat-o altcuiva drag, pentru mine nu sunt şi nu vor fi prostii. Ca să înţelegeţi la ce fac referire, vă spun că doamna respectivă locuieşte pe lângă mine si-i mai mică decât mine cu vreo 9 sau chiar 10 ani. La ce-i mai mare? La kilograme. Eu am 45, ea are nouăzeci şi ceva, eu am 165 cm, ea are 158 şi chiar mi s-a părut mai mult decât amuzantă remarca ei "n-aş fi mers atât pe jos". De ce nu? Că doar când ne-au născut mamele, am făcut mişcare. Şi ce mişcare. Pe pariu că nu ne stăteau picioruşele si mânuţele?! Ei bine, asta e, nu-i prima dată când văd feţe mirate datorită faptului că merg pe jos, aşadar să trecem la răspunsuri:
1. Faceţi mişcare în fiecare zi ?
Da. Lucrând într-un mediu, unde-mi tin corpul toată ziua legat de un scaun, am ales ca dimineaţa să parcurg o parte a drumului, pe jos. Timp de 30 de minute-n mersul meu parcurg 4 kilometri. Nu, nu put, nu transpir, e umbră şi nu bate Soarele. Inconvenient: claxoniştii. Ciudat sau nu (depinde de fiecare, eu m-am interesat, pentru cazul meu) mă dureau picioarele mult mai mult decât atunci, când lucram în picioare. Orice încercam nu dădea roade, apoi am consultat o fiinţă umană şi am găsit răspunsul.
2.Ce sporturi practicaţi şi cât de des?
Mişcarea mea de seară/ gimnastica diversificată nu se pune, nu? Apoi, fotbal, tenis cu piciorul, 21, nemţeasca şi altele legate de minge, săptamânal.Coarda şi altele, când m-apucă damblaua.
3.Dacă ar fi să facem o întâlnire sportivă (şi blogosferică) la ce meciuri v-aţi băga?
Sportivă? Nu spun Nu la nimic. Blogosferică? Spun Nu din start.
La fiecare sfârşit de săptămână mă găseşti pe coclauri. Nu contează unde şi nici dacă-s singură. Prefer mişcarea-n locul statului la pc.
P.S- la serviciu, deşi stau jos, tot fac mişcare. Îmi ridic picioarele la orizontală, încordez muşchii şi tot aşa.
P.S- nu fac mişcarea pentru a slăbi. Din contră-mi doresc un pic de grăsime deasupra muşchilor. Fa mişcarea pentru corpul meu şi psihicul meu.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)