duminică, 27 martie 2011

Duminica egal poezie

Eu,care nu ma recunosc


Voi deveni o ilustrata veche
Cu locuri unde nu vom merge niciodata,
Aruncata pe fundul unei
Cutii mucegaite.

Astfel ma vei uita.

Vei sti despre mine ca
Am existat.
Si-atat.

Am existat intr-un timp in care 
Zilele aveau nume de flori
De oameni sau de intamplari.


Si asa ma vei uita.

Chipul meu?
Nici oglinzile nu si-l vor aminti,
Iar numele imi va fi
Doar o cruce spalata de ploi.

Ma vei uita…

Despre cine vorbeam?
Despre mine?
Dar cine naiba mai sunt si
Eu?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Preia legatura si exprima-te liber/a.Cu toate astea, daca nu iti place,injura-ma pe mine,nu pe rudele mele si mai ales nu ma trimite unde am locuit noua luni. Fii original/a!
Aaaa,da, imi rezerv dreptul de a selecta comentariile,asa ca, daca esti de pe un anumit site porno si insisti in a-mi ridica in slavi postarile,iti spun ca "niciodata nu iti va fi aprobat vreun comentariu.Orice reclama se plateste,macar citind ceva interesant."