Mă vând

Azi e una dintre zilele acelea, în care mă vând. Nici măcar nu mă scot la licitaţie, nu, prostia lor e, că nu cer nici măcar cât solicită fetele de pe centură, nu, ei mă vând pe o sticlă de bere, pe-un mic, pe-o oală, pe-o găleată, pe-un pix, mai nou pe legume şi alte nimicuri. Că-s secundare, că-s principale, se vând pe ei, involuntar mă vând şi pe mine şi-apoi iar i-apucă plânsul şi eu mănânc acadele. Ei bine, de data sta, n-am să las nici prostănacul, să-mi conducă viaţa

, dar nici altul, nu m-a convins, aşa că de data asta merg cu Pinki. Cine-i Pinki? E ea.

Apropo, de ce bântuie nişte maşini (multe), ale ălora roşii, noapte, pe la 2? Eu, cred că-şi făceau cumpărăturile, luau brânză, că doar unu-i the shepard. Şi să nu uit, Vadime, vrei să căştigi? Uite-te şi tu în jur, e a doua campanie, în care unii dintre albaştrii tăi, fac propagandă roşiilor.