Ce n-ar trebui să lipsească din nicio baie

Unu: reţineţi că pe mine, dacă mă apucă starea aia, în care consider că e musai să fac curăţenie, poate să fie şi 1 dimineaţa şi Marţi, eu încep şi gata. Da, da, termin ce am început nu las aşa, dar n-am nevoie de ziua de Sâmbătă, pentru a face curăţenie. Condiţia: să nu deranjez pe nimeni şi cum persoanle, care împart cortul cu mine se împart în două categorii-una doarme între 21 şi maxim 1, iar cealaltă n-are nicio treabă cu zgomotele, când doarme- poţi să scapi polonicul pe gresie, că nici măcar nu schiţează vreo mişcare- sigur nu le deranjez.

Doi: când mă apucă stare d-asta nu ţin neapărat ca să rămână în urma activităţii mele mirosuri şi balsamuri, ci ţin să rămână curat. Tocmai d-aia s-ar putea să mă găseşti cu o combinaţie chimică rezultată în urma îmbinării mai multor produse. Poate n-o să îţi miroasă a liliac, dar sigur dacă apari în timp ce prestez, vei simţi un miros rezultat din urma îmbinării oţetului (de orice fel, poate fi şi balsamic, dacă vrei) cu bicarbonat şi alcool sanitar sau câteodată şi cu pastă de dinţi (p-asta am inventat-o pentru inox şi zău, că îţi poţi rade barba în bateriile de la chiuvete. Bun, pentru asta trebuie să îndeplineşti şi o condiţie: să vezi bine). Da' serios acum, miros sau curăţenie?
Trei: baia e ultima pe listă. Nu mă întrebaţi de ce, n-am habar. Poate pentru că e mai mică, poate pentru că oricum acolo de fiecare dată după folosire, tot se pune mâna pe ceva.
Patru: după introducerea asta kilometrică, un cuprins scurt şi un sfârşit pe măsură.
Cinci: să zicem că azi a fost o zi d-aia, ca urmare a schimbărilor de culori şi amplasament. Ordinea a fost aceiaşi, baia ultima. Mică ea, mică eu, termin repede şi ... o oră am stat acolo, o oră şi câteva minute, până când a catadicsit una dintre cele două persoane, vecine de camere, ca să intre în casă. O oră, în care din zi s-a făcut noapte, eu în întuneric (comutatorul e pe hol), o oră de linişte. Atât de linişte, încât îmi venea să îmi bag capul sub un jet de apă.
O oră şi câteva minute blocată în baie, ceea ce mă face să:
duc în baie o veioză
să mă învăţ minte să ţin telefonul plimbăreţ după mine
duc cărţi şi ziare/oferte/pliante/prospecte/ orice are litere şi merge lecturat
13 gheme de lânică şi vreo şaipişte andrele- poate fac vreun pulovăr
nişte fir de macrame şi nişte ingliţe, dacă mai exista
acuarele, bloc de desen, cărticele de colorat, flex, lemne de modelat, lut sau orice alte obiecte, necesare la nevoie
Aaaa şi mi-adusei aminte, că un amic aduce mereu p-acasă un ziar (câteodată în mai multe exemplare şi facem concurs: cine termină primul Sudoku sau rebusul) şi văzui acum câteva zile articolul acesta, pe care îl şi pozai alaltăieri:

şi-mi dădui seama, că-s predispusă şi la tensiune şi la crăpat de piele şi la câte altele.
O oră şi câteva minute încercai în zadar să comunic cu alţii, nu că n-aş fi avut loc să evadez pe geam, c-aveam  chiar fără să ating tocul, dar n-aveam unde ateriza. Nu tu un pom, nu tu un gard, nu tu o ţambră (prima dată, când am auzit cuvântul ăsta, ruşine mie, a fost pe la vreo 21), nu tu o aripă, nimic, nimic.
Sper ca până Sâmbăta, când o să am timp să repar şi clanţa aia, să nu uit că are pană şi să rămân iar p-acolo.
Hai, v-am pupat (selectiv), mai bine-mi aprovizionez baia cu materiale.