Cu plecare de la Mihaela, stationare scurta aici si plecare, pe unde se mai doreste.
Cred, ca nu e niciun bai, daca amintirile mele sunt legate si de alte case. Eu, de cand ma stiu, am suferit de sindromul pestelui. Toata lumea avea faimosul peste, pe tv, numai eu n-aveam nimic. Nici macar o amarata de frunza, pentru ca tata-mi spunea mereu ca "pe tv nu pui nimic, nu pui radio sau alt aparat,ca are magnet, nu pui vaza, ca se poate varsa, nu pui nimic, pentru ca trebuie sa respire" si sa respire a fost lasat. Ca nu-l aveam pe tv, am inteles, dar faimosul pestisor n-a fost cazat nicaieri, pe nicio mobila.
Din sase mai sunt patru, dar mama lor rezista:
Si recunosc, eu ornati cu flori, dar eu i-am golit, i-am aliniat si i-am pozat.
Acum vreo doua saptamani am auzit, fara sa vreau, o discutie, in care s-a adus vorba despre batausi, cica daca n-aveai batausii, nu existai si iar mi-am dat seama, ca n-am existat. Asa ca, atunci cand am vazut Batausii, nu m-am putut abtine:
Care credeti, ca-i invingator?Eu i-am batut pe amandoi, peste fund, sa se potoleasca.
Si-acum un fel de cireasa de pe tort, sau globul din varful bradului:
Pentru azi, doar atat, pastram si pentru data viitoare.
eu n-am avut nici Peştişori, nici Bătăuşi:(
RăspundețiȘtergereîn schimb am avut Balerină:D
Peste am avut si eu, unul albastru, dar statea pe burta si mai am si macrameuri facute de mama mea, dar tot prin pod sunt si alea. Pestele nu-l mai am.
RăspundețiȘtergere@Camelia- daca balerina o fi fata ai, pe care am pozat-o eu saptamana trecut si care o sa apara pe aici,ai fost o fericita :).Eu n-am avut celebritati,eu detin iepuri,pisici,raci,caini,ursi.
RăspundețiȘtergere@mihaeladr- macrameuri am si eu muuuuulte.Unele facute chiar de mine,pe cand eram mica,mica si-mi petreceam vacantele la Malaiesti.Le tin,nu le arunc, e munca mamei mele si noptile ei nedormite.