Banc si-o lamurire

Stiu ca am bancurile de Vineri, dar am auzit noptile trecute niste bancuri, care m-au amuzat enorm (nu doar pe mine si nici locul nu era potrivit, dar declar ca cele mai bune bancuri se aud la noptile de veghe). Prostia e ca le-am uitat partial, pe timpul zilei, adica la unele-mi amintesc sfarsitul, la altele inceputul.
Asa ca, acum revenindu-mi memoria, primul ce mi l-am amintit:
Un ziarist se duce la un interviu la un spital de nebuni. Doctorul ii explica: Periodic, Le dam nebunilor cate un test. Care reuseste sa il treaca, ii dam drumul. De exemplu, acum am umplut o cada cu apa. Langa cada avem o lingurita, un pahar si o galeata si le cerem nebunilor sa goleasca apa din cada. Ziaristul spuse: Foarte simplu, orice om sanatos ar folosi galeata! La care doctorul: Gresit, un om normal ar trage dopul de la cada.
Si lamurirea.

Intrebarea asta, tampita, mi-a venit in cap, in urma prea multelor inmormantari la care am participat in ultima vreme. N-am sa inteleg niciodata de ce merg oamenii la inmormantari, daca n-au nicio legatura cu persoana decedata si-i impinge doar curiozitatea si barfa. 
Si-acum o intamplare reala. Dupa o inmormantare, urma o alta. Lume, etc, etc, numai ca la un moment dat zaresc o matusa de a tatei, insotind cortegiul funerar. Mi-ati spune, ca-i normal. Da, ar fi, daca ar fi cunoscut cel putin o persoana dintre cele prezente, dar nu, gresise ora, gresise inmormantarea. 
Atat, ca alte cuvinte nici nu-si mai au rostul.
Si sa nu-mi spuneti, ca nu si-a dat seama, fiindca va contrazic.Stiu exact ce am vazut si auzit in ultimele doua luni.