De-ale ei, spre amuzamentul nostru

De Marti incepand, ca sa-mi beau cafeaua linistita ma trezesc de la 7, ca la 7:30 apar MI si CB cu bormasina fix in urechile mele. In mintea mea ondulata persista gandul ca, oricum pana plec la serviciu mai prind niste bucati de somn (dau la lanseta), dar de fiecare data apare cate ceva imprevizibil. Ieri primii vreo 15 sms-uri cu acelasi continut, de ma-ntrebai, daca vad eu bine sau e balbait expeditorul, azi ma ruga fata sa ma duc cu ea, sa recuperam niste mobila. Uite-asa suna expresia "te rooog, vino. Tu cunosti orasul si il dirijezi mai bine, esti si fortoasa" si ma dusei.

1. Oi cunoaste eu orasul, dar, daca ma urc intr-o masina, ce nu are geamuri, imi ia ceva vreme sa ma dezmeticesc, in ce capat de lume sunt si cum ies d-acolo.

2. Oamenii nu uita, ce facui eu in tinerete. Da baaa, tin tot cu Steaua, dar nu-mi place Gigel.

3. Oamenii-s strangatori. Zise el "dar cu asta ce faci?" si-i raspunse ea "il pun in beci "si-atunci n-am mai putut, m-am asezat jos si-am ras si printre hohote ii explicai si lui "ea n-are beci", de se-aseaza si el langa mine.

4. Nu-mi plac florile in ghiveci si-o rugai sa si le duca singura, ca duc eu ce-i mai greu. Am rugat-o de vreo 5 ori si-am uitat de ele. Pana cand a-nceput cainele sa latre si-mi dadui seama ca uitase si cainele si florile pe drum.

5. Rasul nu face rau nimanui.

6. Ascultai muzica la casetofon de masina (dadui rev si intorsei caseta, pana aproape-l nenorocii)

6. Stiu ca am de preluat niste premii, niste lepse, niste idei. Promit ca, diseara, daca n-adorm iar de la 21:30, scriu despre ele.