marți, 18 mai 2010

Sper ca nu e prea tarziu

Am zis ca scriu,n-am avut timp. Azi e 18, cred ca e prea tarziu. Mai multe detalii afli aici.

Prima carte, pe care am citit-o si m-a si impresionat a fost "Fiecare moare cum vrea" de Aurel Mihale, o carte mica, copertile colorate in albastru, rosu si patratele gri. Nu-i ceea ce pare in titlu, e o carte despre razboi. Imi placeau mult povestirile din razboi, pe care mi le spunea tataie. Cand mai aveam putin sa termin cartea m-a prins tata, citeam toti la felinar, cand a vazut el ce savuram eu si mi-a zis "asta nu-i o carte pentru copii", "da' cine e copil?", i-am raspuns. De mult timp imi dau seama, ca-s copil, atat timp cat inca am parinti sunt copil.

Trebuia sa scriu despre carti, poate e pana pe 18 Mai inclusiv si va ajuta cu ceva, eu cartile nu mi le comand online.Succes.

Mai am cateva restante.Scuze.

2 comentarii:

  1. Şi eu sunt plină de restanţe, dar pur şi simplu nu am timp, scriu tot pe fugă :(

    RăspundețiȘtergere
  2. eu sunt la polul opus nu imi plac cartile cu raboaie....desi...am citi cateva interesante :D

    RăspundețiȘtergere

Preia legatura si exprima-te liber/a.Cu toate astea, daca nu iti place,injura-ma pe mine,nu pe rudele mele si mai ales nu ma trimite unde am locuit noua luni. Fii original/a!
Aaaa,da, imi rezerv dreptul de a selecta comentariile,asa ca, daca esti de pe un anumit site porno si insisti in a-mi ridica in slavi postarile,iti spun ca "niciodata nu iti va fi aprobat vreun comentariu.Orice reclama se plateste,macar citind ceva interesant."