Terorişti din toată lumea uniţi-vă

Oficial, astăzi vine primăvaraaaaaaaaaaaa. La ce oră, nu ştiu, dar azi dimineaţă la 4 nu era venită, era un patinoar pe stradă, că se gândiseră unii ziua să elibereze apa, pe şosele, voi însă să fiţi pregătiţi, s-o întâmpinaţi cu pâine şi sare (câte puţin din fiecare, că ce-i mult dăunează).

Neoficial, la mine e primăvară tot timpul.

Acum, ce vreau să vă propun: deschideţi fereastra (cea normală, de la casă, nu cea de la mess) şi eliberaţi prizonierul (ştiu că unii se gândesc la alte cele acum, vorba românească şi imaginaţia unora dăunează). Aţi înţeles ceva până acum? Nimic, normal, dar v-aţi gândit vreodată că în fiecare din noi zace un terorsit mic, mic (nu mă refer la teroristul acela mic, dei sâcâie pe alţii)? Detalii: dacă vine primăvara, ce face omul zilelor noastre? Iese la aer liber, dar cu aerul prizonier ce face? V-aţi dat seama, am o problemă existenţială: de ce se spune "merg la aer liber" şi când mergem în vreo încăpere nu spunem "merg la aerul prizonier"? Deja-mi închipui, el o agaţă pe ea (e treaba lui cu ce, cu acul din undiţă, cu ingliţa, cu ce-şi permite), ea se lasă agăţată şi vine momentul acela minunat, în care el îi spune "vrei să mergem la mine?", vă daţi seama ce senzaţie ar face, dacă ar spune "vrei să mergem la prizonierul din casa mea?". Acum, depinde de fiecare în parte, cum ar reacţiona, dar eu m-aş amuza teribil şi-aş aprecia şi orginialitatea. Bărbaţi nu urmaţi sfaturile mele, în abordarea altor doamne şi domnişoare, mi-e teamă să nu fiţi consideraţi nebuni.

Aţi înţeles ceva? Bănui eu că nu, aşadar pe scurt: de ce afară e în aer liber? Aerul din casă e prizonier? Ştiu că există şi aerul închis, dar acela e deja condamnat.