Despre ei

Câteodată, nu aşa de des, pe cât mi-aş dori, îmi petrec vremea printre oamenii bătrâni. De ce? Pentru că aşa vreau eu, pentru că aşa simt, pentru că, deşi nu vreau, sunt conştientă că într-o zi s-ar putea să fie prea târziu. Mă doare când aud discuţii de genul "nu e pentru noi, poate pentru voi, eu am 69 de ani şi mâine, poimâine mor"(da' poate mor eu, că nu îmi trimite nicio telegramă dinainte să mă anunţe), tocmai d-aia bătrânii mei nu-mi spun cuvinte d-astea. Ei mi le-au spus altădată, de când aveam vreo 12 ani şi şi atunci sunau altfel "hai să te învăţ cum să... că nu se ştie, când n-o să mai fiu şi o să îţi prindă bine". Şi mi-au prins şi mă bucur că ei sunt încă aici, cu mine. Poate că unii "deştepţi" cred, că-s emo, dacă vorbesc despre moarte. Nu, nu sunt, doar că am acceptat moartea ca pe ceva firesc, nu mă mai înspăimântă de mult. Am învăţat că unul trebuie să plece, altul să rămână, că unul trebuie să plângă, altul să fie tare (nu întotdeauna ăsta mai tare, e chiar aşă de tare, poate plânge pe ascuns, dar nedorind să-i întristeze pe cei din jur, face pe durul). Din păcate, mereu am fost de acord cu Paraziţii "te uită toţi în trei zile, dacă dai în primire", dar zilele astea mi s-a adeverit credinţa. Eram eu pe afară (da, e iarnă, e frig, dar ce să-i faci, dacă ei îmi spun "nu vreau să te las să-mi faci pârtie, am o plăcere deosebită din a face asta, plus că e bine pentru mine, asta înseamnă mişcare") şi printre altele am asistat la o discuţie, ce avea ca subiect Sâmbăta, ce a trecut şi nu pot să înţeleg, oricât aş încerca. Dacă asta ţi-e religia, dacă vrei să păstrezi anumite tradiţii, dacă ... mulţi de dacă, de ce trebuie să aud "am făcut şi eu pomană, că aşa trebuie" sau "că face toata lumea". Nu, nu trebuie, nu pentru că aşa face toată lumea, ci pentru că aşa simti, nu-s absurdă să spun că trebuie să o faci din plăcere, asta nu-i o plăcere pentru nimeni, dar dacă o faci ca să te vadă ţaţă Floarea din capul satului, mai bine n-o face sau nu-mi spune mie, sau dacă-mi spui, să nu te mire apoi, ceea ce vei auzi. Lasă-mă aşa nesimţită şi insensibilă cum crezi că sunt.

Trebuie sa nu uit, să las cu scris de mână (cu limbă de moarte, merge doar dacă mă înregistrez), că în afara faptului că trebuie să-mi pună un cd cu Paraziţii, să nu-mi facă pomeni, dacă nu vor.