"Să facem din tun tractoare

Din atomi, lumini, izvoare

Din rachete nucleare

Pluguri de arat ogoare"

Parcă aşa era, nu? Păi azi, ar trebui, nu? Că de restul s-au ocupat alţii. Din câteva mii de muncitori, au ramas paznicii şi încă vreo câţiva. Mereu mi s-a părut un paradox (deşi atunci nu ştiam ce însemnă asta) ca într-o uzină de armament să intrăm, ca-n propria curte şi într-o întreprindere de textile să nu putem trece de paznici.